Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României
Cod RAN   141982.06
Nume   Locuirea paleolitică de la Porţ - Sub Pădurea Jidovului (Autostrada Transilvania, sector 3 C, km. 4+800-4+900)
Județ   Sălaj
Unitate administrativă   Marca
Localitate   Porţ
Punct   Sub Pădurea Jidovului (Autostrada Transilvania, sector 3 C, km. 4+800-4+900)
Reper   Situl arheologic de la Porţ "Pădurea Jidovilor" se află în capătul dinspre Suplacu de Barcău a satului Porţ, pe capătul unui versant al dealurilor mărginind defileul Barcăului de la Marca. Spre nord şi est situl este mărginit de o zonă exploatată recent pentru extragerea nisipului (format în contextul prezenţei Mării Pannonice). Spre vest este mărginit de o zona joasă, rest al unei paleovăi, azi complet colmatată, dar vizibilă încă spre sud, în zona împădurită.
Categorie   locuire
Tip   sit arheologic
Descriere   Importanţa cercetării constă şi în faptul că este primul sit paleolitic descoperit în această regiune, ceea ce oferă oportunitatea cunoaşterii acestei epoci într-o zonă care până acum era complet necunoscută din punct de vedere al descoperirilor paleolitice.
Descoperitor   Gh. Lazarovici, I. C. Băltean
Data descoperirii   2003
Data ultimei modificări a fişei   25.01.2021
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Locuire  Paleolitic superior    

Pise litice estimate la peste 10.000, incluzând deşeurile de cioplire precum şi spărturile simple care pot sau nu fi antropice, dar care au fost recoltate datorită contextului în care au fost găsite. Piesele litice din cuarţit prezintă numeroase caracteristici ”musteriene” (de ex., racloarele), dar sunt şi piese specifice mai ales paleoliticului superior (de ex, gratoare pe bot de lamă, şi lamelele). Întreg ansamblul este în asociere cu piese din alte materii prime decât cuarţitul (jasp, silex, obsidian, menilit, gresie silicioasă, etc) printre care deosebim gratoare carenate şi pe bot de lame aurignaciene, lame masive retuşate, lamele, burine. Tipologic, piesele confecţionate din alte materii prime decât cuarţitul prezintă trăsături specifice Aurignacianului.

Pe baza unor piese descoperite în stratul vegetal (ex, vârf microgravette) se poate presupune că a existat şi o locuire sporadică gravettiană sau epi-gravettiană, azi complet distrusă datorită eroziunii şi a lucrărilor agricole. Unele piese, mai ales din obsidian (lamele, mici aşchii), de asemenea din stratul vegetal, ar putea aparţine ori (epi)gravettianului, ori unei prezenţe neolitice sporadice dovedită de prezenţa izolată a unor fragmente ceramice şi a două fusaiole. Este posibil ca materialele (epi)gravettiene şi neolitice să reprezinte materiale erodate şi aduse de apele pluviale din zonele mai înalte din imediata apropiere.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2012

* BĂCUEȚ-CRIȘAN Sanda
* ASTALOȘ Ciprian
* CORDOȘ Elena Cristina
MJIA Zalău * *
MJ Satu Mare * *
APPAT * *

Bibliografie
1. Astaloş, Ciprian, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 201, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5057&d=Port-Marca-Salaj-Sub-Padurea-Jidovului-Autostrada-Transilvania-sector-3-C-km-4+800-4+900-2012 [Publicaţie]
2. Sabin, Luca Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sălaj, Sibiu, 2010, 90 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll