Site Information
Location   Display on the map of Romania
RAN Code   171432.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   VL-II-a-A-09904
Name   Situl Mănăstirii Govora Adormirea Maicii Domnului din Scărişoara
County   Vâlcea
Commune   Mihăeşti
City/Town/Village   Scărişoara
Landmark   cartier Ţigănia, fosta com. Buleta, la confluenţa pâraielor Govora şi Hinţa
Hydrographic landmark - name   Govora, Hinţa
Hydrographic landmark - type   râu
Site Class   structură de cult
Site Type   edificiu religios
Description   Numele mănăstirii vine de la slavonescul ”gavariti” – a vorbi, a spune, sau – izvor, murmur de izvor. Aşezământul monahal de la Govora se numară printre cele mai vechi din ţară, fiind ridicat parţial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a aşezat crucea pentru sfinţire a acestui frumos aşezământ rămâne încă tăinuită. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Ţepeş, ca dupa aceea, între anii 1492-1496, să fie refacută de Vlad Călugărul şi Radu cel Mare. Între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face mănăstirii o reparaţie totală în vederea instalării tiparniţei dăruite de mitropolitul Petru Movilă de la Kiev. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în perioada anilor 1710-1711, mănăstirea a fost restaurată şi extinsă. Trapeza i-a fost adăugată în 1775, iar clopotniţa şi clădirile de pe latura stângă, cât şi pe cele de pe latura nordică, i-au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea, cu unele modificări în secolul următor. În interiorul bisericii, pe lângă valoroasa pictură se găseşte o frumoasă catapeteasmă originală, din lemn, sculptată în stil brâncovenesc. Mănăstirea Govora rămâne în istorie ca fiind locul primei tiparituri în limba română - Pravila de la Govora - după tipăriturile din Ardeal ale lui Coresi
Notes   Ca rezultat al schimbărilor prin care a trecut mănăstirea, diferitele elemente ale ansamblului arhitectural au suferit numeroase schimbări. Cercetările arheologică au fost făcute între 1984-1985.
State of preservation   precară / 01.02.2011
Natural hazards   Alunecări de teren: 4 / 01.02.2011
Human risk   Vandalism: 3 / 01.02.2011; Furturi: 3 / 01.02.2011
Ownership   privat
Owner   BOR
Last record update   10.12.2014
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
Biserică  Epoca medievală (sec. XIV-XV) neprecizată  

Din biserica de secol XIV-XV din Scărişoara, din cea mai veche etapă de construcţie se mai păstrează doar pivniţa din colţul NE al incintei, şi arcul din interior al intrării. Planul vechii biserici nu poate fi precizat datorită construcţiilor ulterioare ce i s-au suprapus, dar după urmele descoperite pare să fi fost un monument de plan dreptunghiular, a căror lungime trecea de 20 m .
În perioada de construcţie a sec. XV – faza II, au fost ridicate primele ziduri de incintă şi beciul de suprafaţă alăturat celuilalt. Sondajele confirmă de asemeni vechimea părţii inferioare a beciului din partea de nord-est. Etapei de sf. sec. XVI se pot atribui cele mai vechi urme de zidărie descoperite în colţul de sud-est al ansamblului. Bisericii refăcute în acest secol i se mai vad astăzi fundaţiile la sud de actualul lăcaş.
În sec. XVII - faza III, de construcţie au fost refăcute incinta care a fost înălţată, prevăzută cu trei turnuri, modificări ale caselor egumeneşti, vechile beciuri au fost boltite cu incaperi la etaj si un foisor precum şi copr de chilii pe latura vestică. La încep. sec. XVIII – faza IV de constructie se realizează zidul de sprijin şi inaltarea turnului clopotniţă.

VL-II-m-A-09904.01 
Biserică  Epoca medievală târzie (1711)    

Biserica actuală a fost definitivată ca formă la sf. sec. XVIII, când lucrările din această perioadă au adus modiificări şi completări ansamblului monastic, definindu-i caracteristicile pe care le-a păstrat şi azi.

 
Turn clopotniţă  Epoca medievală (sec. XV) neprecizată     VL-II-m-A-09904.02 
Chilie  Epoca medievală (sec. XV - XVIII) neprecizată     VL-II-m-A-09904.03 
Zid de incintă  Epoca medievală (sec. XVI) neprecizată  

Între construcţiile din vremea lui Matei Basarab cercetările arheologice ne permit încadrarea zidului de incintă dinspre sud, în apropierea căruia a fost ridicat cel modern şi prima etapa a construcţiilor de pe latura estică.

VL-II-m-A-09904.04 
Biserică  Epoca medievală târzie (sec. XVIII - XIX)    

Biserica Bolniţă era situată la vest de incintăa dispărut. Biserica a dispărut la sf. sec. XIX din cauza deplasarilor de teren.

 
Morminte  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVII)        
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare de salvare 2002

Staţiunea a mai fost cercetată în 1985, de către Gh. Cantacuzino

* LUPU Emil
* MOGLAN Adriana
ABRAL ARTPRODUCT SRL * *
CNMM Iaşi * *

Bibliography
1. Lupu, Emil, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, p. 274-276, nr. 174, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=2084 [Publicaţie] (site record source)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p. 2343, poz. 624-628 [Ordin MCC] (site record source)
3. Cantacuzino, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campaniile 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=822 [Publicaţie] (site record source)
4. Rizea, Ligia, Monumentele istorice din judeţul Vâlcea. Repertoriu şi Cronologie, Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2007, 118 [Publicaţie] (site record source)
5. Cantacuzino, Gheorghe I., Cercetări arheologice la Mănăstirea Govora, Buletinul Comisunii Monumentelor Istorice, 3, III, 1992, 21-35 [Publicaţie]
6. Chihaia, P., Date noi despre începuturile mănăstirii Govora, SCIA, seria artă plastică, 2, 13, 1966, 247-253 [Publicaţie]
7. Ionescu, Gh. T., Contribuţii la cunoaşterea aşezământului cultural medieval mănăstirea Govora din judeţul Vâlcea, Buridava, 1972, 97-100 [Publicaţie]
 
Site Photos

Scroll