Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania
RAN Code160653.04
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010TL-I-s-B-05809
NameNecropola tumulară Jurilovca-Orgame/Argamum - Capul Dolojman
CountyTulcea
CommuneJurilovca
City/Town/VillageJurilovca
PlaceCapul Dolojman
LandmarkNecropola se află în partea de nord a localităţii, la vest de zona locuită a promontoriului Capul Dolojman.
Geomorphologydeal
Land utilityagricultură; păşune
Site Classdescoperire funerară
Site Typenecropolă tumulară
DescriptionStarea de conservare nu este unitară, unii tumuli fiind păstraţi în condiţii foarte bune, iar alţii find grav afectaţi.
NotesÎn 2019 necropola de la Orgame va face parte dintr-o expoziţie internaţională intitulat: Milet şi coloniile din Marea Neagră, organizată de Muzeul Luvru din Paris în colaborare cu Muzeul Ermitaj din Sanct Petersburg şi cu British Museum din Londra.
Date of discovery1988
Site Surface 120 ha
State of preservationmedie / 27.07.2020
Human riskAfectare parţială: 3 / 27.07.2020; Agricultură intensivă: 4 / 11.06.2020
Ownershippublic şi privat
Last record update12.8.2020
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
Grup de tumuli  Epoca greacă (sec. VII-III a. Chr.) neprecizată În perioada 1990-2000 au fost cercetate 62 de morminte. Tumulii au dimensiuni diferite. O parte dintre aceştia se pot încadra în categoria celor de mari dimensiuni (cu un diametru de 12m), în timp ce ceilalţi sunt de dimensiuni mijlocii (cu diametru cuprins între 5 şi 7 m). Aceştia sunt amplasaţi pe direcţia est-vest, orientare impusă de existenţa unei succesiuni la intervale de cca. 15 m a unor tronsoane de străzi pietruite, cu o lăţime ce variază între 5 şi 7 m. Mormintele sunt, în mod obişnuit, realizate în plan circular şi asamblate în complexe familiale formate din 4 până la 10 elemente, desfăşurate pe o suprafaţă de cca. 15 mp.
Principalele elemente din structura unui mormânt sunt: suprafaţa de depunere, inventarul funerar format din oase arse şi ofrande, ringul protector din pietre şi primele straturi din componenţa mantalei. Inventarele funerare sunt compuse, în special, din vase ceramice greceşti (fish-plate, lekythoi, oinochoai, cantharoi, amfore).
Mormintele de incineraţie sunt dominante cantitativ şi oferă o gamă variată de ritualuri: în cazul tumulilor mari, arderea defunctului a fost făcută pe locul de amenajare al mormântului, deasupra unui rug de suprafaţă sau a unui rug amplasat deasupra unei gropi; pentru următoarele două categorii, incinerarea defunctului s-a efectuat în afara mormântului, probabil în locuri de ardere familiale - de tip ustrinum -, urmată de o depunere simbolică într-un spaţiu restrâns din interiorul mormântului sau în urne. În primul caz, incineraţia in situ, resturile cinerare rezultate din arderea defunctului împreună cu o serie de obiecte personale şi ofrande, care-l însoţeau în momentul arderii sau după consumarea acesteia, erau abandonate pe rug. Peste ele erau adăugate straturi de pământ şi pietre, marcate uneori de "întreruperi" rezultate din consumarea altor ritualuri particulare, ca în cazul mormântului din tumulul IV, unde se aflau depuse succesiv mai multe amfore greceşti din centrele Thasos şi Chios, între primul şi al doilea strat de pământ.
În al doilea caz, arderea era urmată în mod obligatoriu de o serie de operaţiuni de transfer al vestigiilor. Oasele erau adunate într-o urnă sau depuse direct într-un spaţiu mai mult sau mai puţin amenajat, nu departe de locul de ardere. Arderea se încheia şi aici cu depunerile de ofrande deasupra ringului.
Descoperirea a patru morminte de inhumaţie contemporane celor de incineraţie constituie un aspect particular al necropolei greceşti. Din acest total, doar două morminte: unul în cistă de piatră, celălalt în amforă (enhytrismos) pot fi atribuite tradiţiilor greceşti. Celelalte două morminte, a căror arhitectură nu pare să difere de cea a mormintelor de incineraţie, pun în evidenţă unele "accidente" culturale. Fiecare conţin unul sau mai mulţi indivizi înhumaţi în poziţii diferite, fără să demonstreze o anumită preferinţă în orientare. În general, aceste morminte sunt lipsite de inventar funerar.
 
Stradă      Complezele tumulare sunt amplasate de o parte şi de alta a drumului.  
basilica  Epoca romană târzie (sec. IV-VI p. Chr.)   Basilica este formată dintr-o navă cu dimensiunile de 8 m lungime şi 4,61 m lăţime; un atrium şi o amenajare subterană la -3 m cu lungimea de 11 m, care porneşte din interiorul basilici şi continuă în partea sa sudică. Inventarul ceramic rezultat din degajarea monumentului se datează între secolele IV - VI p. Chr. Basilica 4 este singura descoperire de acest fel din aria extramuros a cetăţii şi reprezintă un caz unic în tipologia basilicilor din Dobrogea prin prezenţa unei construcţii subterane speciale.

Basilica a fost descoperită în anul 1933.
 
Locuire  Epoca romană târzie (sec. IV-VI p. Chr.)   Au fost descoperite trei locuinţe.  
necropola de inhumaţie  Epoca romană (sec. IV p. Chr.)      
 
Research:
  Research Type Research Year Campaign number Observations Persons Institutions
1. cercetare sistematică 2009
Name Forename Role
DOLEA Alexandra 2
MUȘAT Alina 2
MANEA Carmen 2
ZAVALAȘ Theodor 2
LUNGU Vasilica 1
Institution Role
Institutul de Studii Sud-Est Europene 1
Universitatea din București 2
2. cercetare sistematică 2008
Name Forename Role
LUNGU Vasilica 1
Institution Role
Institutul de Studii Sud-Est Europene 1
3. cercetare sistematică 2007
Name Forename Role
LUNGU Vasilica 1
Institution Role
Institutul de Studii Sud-Est Europene 1
4. cercetare sistematică 2002
Name Forename Role
LUNGU Vasilica 1
RUSU Vera
Institution Role
Institutul de Studii Sud-Est Europene 1
5. cercetare sistematică 2001
Name Forename Role
LUNGU Vasilica 1
Institution Role
Institutul de Studii Sud-Est Europene 1
6. cercetare sistematică 2000
Name Forename Role
TUDORACHE Vera 3
GRIGORIU Georgeta 3
LUNGU Vasilica 2
MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica 1
Institution Role
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" București 1
Institutul de Studii Sud-Est Europene 2
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" 3
7. cercetare sistematică 1998 Lucrările s-au concentrat în aria monumentului funerar TA95
8. cercetare sistematică 1986-1990
Name Forename Role
MĂNUCU - ADAMEŞTEANU Mihaela
LUNGU Vasilica
IACOB Mihaela
MĂRGINEANU - CÂRSTOIU Monica
OȚA Liana
MIHĂILESCU-BÂRLIBA Lucrețiu
9. cercetare de salvare 1965-1986
Name Forename Role
OPAIȚ Andrei 2
MĂNUCU - ADAMEŞTEANU Mihaela 2
TOPOLEANU Florin 2
OPAIȚ Cristina 2
COJA Maria 1
Institution Role
Institutul de Arheologie din Bucureşti 1
Muzeul de Arheologie din Tulcea 2

Bibliography
1. Lista monumentelor istorice 2004, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, p. 2263, poz. 192 [ordin MC]
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
3. Irimia, Mihai, Date noi privind necropolele din Dobrogea în a doua epocă a fierului, Pontica, XVI, Constanţa, 1983, 70 [Publicaţie] (site record source)
4. Mănucu Adameșteanu, Mihaela, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2001, http://www.cimec.ro/Arheologie/CronicaCA2001/rapoarte/rapoarte_maine.htm [Publicaţie]
5. Lungu, Vasilica, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2002, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2002/rapoarte/default.htm [Publicaţie]
6. Lungu, Vasilica, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2003, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2003/rapoarte/108.htm [Publicaţie]
7. Lungu, Vasilica, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2007, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2008, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2008/cd/index.htm [Publicaţie]
8. Lungu, Vasilica, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2008, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2009, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2009/cd/index.htm [Publicaţie]
9. Lungu, Vasilica, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2009, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2010, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2010/cd/index.htm [Publicaţie]