Site Information
Location   Display on the map of Romania
RAN Code   136535.02
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   SM-I-s-B-05172
Name   Situl arheologic de la Carei - Bobald
County   Satu Mare
Commune   Municipiul Carei
City/Town/Village   Carei
Place   Bobald (Livadă)
Landmark   Situl se află la 3 km sud-est de oraşul Carei, pe malul stâng al pârâului Merges.
Hydrographic landmark - name   Merges
Hydrographic landmark - type   pârâu
Site Class   locuire civilă
Site Type   aşezare şi necropolă
Description   Tellul Carei-Bobald se situează la circa 3 km SE de oraşul Carei, pe malul pârâului Mérges (Mergeş), pe o popină mai înaltă din zona inundabilă. Situaţia stratigrafică arată o locuire pluristratificată. În stratul superior apar materiale feudale alături de puţine fragmente ceramice Latene. În decursul anilor în acest tell au fost întreprinse au fost sondaj arheologic în 1966 condus de către dr. Németi János şi săpături sistematice în perioada 1986-2014.
Date of discovery   1906
Ownership   domeniu al statului
Owner   Consiliul Judeţean Satu Mare
Last record update   15.01.2020
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
Aşezare  Epoca bronzului mijlociu Otomani  

Situl este o aşezare importantă fortificată, cu mai multe niveluri de locuire din perioada bronzului mijlociu

SM-I-m-B-05172.06 
Aşezare  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVI - XVII) neprecizată     SM-I-m-B-05172.03 
Aşezare  La Tène (sec. I î.Chr.) geto-dacică     SM-I-m-B-05172.05 
Aşezare  Eneolitic Tiszapolgár     SM-I-m-B-05172.07 
Biserică  Epoca medievală (sec. XIV-XVI) neprecizată  

Situl este reprezentat de ruinele bisericii.

 
Necropolă  Epoca medievală (sec. XIV-XVII) neprecizată  

Cimitirul feudal al fostului sat Bobald se întinde in partea superioară a tellului de epoca bronzului. Mormintele sunt săpate în două nivele, cu inventar vestimentar şi monede puse în pumnul defunctului. Pe baza inventarului funerar de la morminte, această necropolă se datează în sec. XVII-lea.

 
Aşezare  Epoca migraţiilor neprecizată      
Tumul  Epoca bronzului necunoscut  

S-a urmărit dezvelirea mormântului tumular semnalat de prospecţiunea geofizică efectuată în anul anterior. În urma decopertării a două casete sub nivelul solului vegetal s-a conturat mantaua superioară a tumulului. După dezvelirea straturilor successive ale acestuia, în zona centrală a tumulului, în S1, a fost conturată o groapă de mormânt M1 de formă rectangulară cu colţuri rotunjite, orientată NE-SV. Pe fundul acesteia exista o platformă ce a fost amenajată din lemn. Având în vedere că în mormântul bine prezervat nu a fost găsit defunctul au fost emise două ipoteze: cenotaf sau jefuire la scurt timp după înhumare. În lipsa inventarului funerar datarea mormântului este una dificilă şi incertă. Groapa mormântului taie stratul neolitic târziu, datat pe baza materialului ceramic, astfel structura stratigrafiei sitului reflectă că tumulul este una mai târzie. Totodată în stratul inferior al mantalei s-a găsit un fragment dintr-un colan format dintr-o sârmă de bronz răsucită. Obiectul de metal pus în discuţie este larg răspîndit din preistorie pînă la epoca migraţiilor.
Analogii apropiate (Oarţa de Sus) oferă indicii suplimentare pentru a lua în calcul o datarea tumului în epoca bronzului, aşa cum sugerează anumite indicii şi analogii la relaţia tell/centru
fortificat - tumul. Dispunerea aproximativ simetrică a tumulilor în jurul tell-ului de la Bobald pare să nu fie întâmplătoare, toate aceste obiective fiind indicii ale unui sistem rezidenţial din epoca bronzului, format din tell-ul fortificat şi din trei tumuli. Doi dintre tumuli sunt aşezaţi în poziţii alese în mod special, pe terasa pe care este aşezat tell-ul, sugerând că tumulii sunt dispuşi pe principalele căi de acces spre centrul fortificat. Distanţa dintre tell şi cei trei tumuli este aproximativ aceeaşi şi este comparabilă cu distanţa dintre tell-ul şi tumulul de la Medieşu Aurit. Aceste elemente sugerează că şi tumulul de la Bobald ar putea fi un element a unui ansamblu rezidenţial din epoca bronzului.
În oglinda datelor colectate în urma cercetăriilor arheologice, mormântul tumular de la Bobald se poate interpreta, cel mai probabil, ca un cenotaf al unui membru al comunităţii care dispunea de un statut social înalt, dacă luăm în vedere efortul investit în ridicarea monumentului funerar. Campania de cercetare din 2014 reprezintă un avans din punct de vedere ştiinţific atât cu privire la cercetarea structurii şi funcţiei tumulilor din zona Careiului şi, probabil, a ansamblurilor rezidenţiale din epoca bronzului.

 
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare sistematică 2019

* TAMÁS Szebenyi
* NEMETI Janos
* HAGO Nandor
* GINDELE Robert
* GYURKA Orsolya
* MARTA Liviu
* SZOCS Peter
* ZSOLT Molnar
AM-E-006 * *
Muzeul Județean Satu Mare * *
Muzeul Municipiului Carei * *
University of Szeged * *
2. cercetare sistematică 2018

* TAMÁS Szebenyi
* ORSOLYA Gyurka
* ZOLTÁN Katocz
* JÁNOS Németi
* MARTA Liviu
* SZŐCS Péter
* HÁGÓ Nándor
* GINDELE Robert
* ZSOLT Molnár
AM-E-006 * *
Muzeul Judeţean Satu Mare * *
University of Debrecen * *
University of Szeged * *
3. sistematică 2017

În anul 2017 s-a continuat cercetarea arheologică începută în anul 2010, săpătura derulându-se şi în anii următori, 2011–2013, 2016–2017. A fost continuată cercetarea suprafeţei de 10 x 10 m în total, împărţită în patru casete, denumite C1, C2, C3, C4, cu dimensiunile de 5 x 5 m fiecare, fiind despărţite de ele de câte un martor de 0,5 m lăţime. În cursul cercetărilor din anul 2013 martorii din cadrul suprafeţei cercetate s-au deteriorat, încât a fost necesară demontarea acestora. Din motive similare a fost necesară şi lărgirea suprafeţei cercetate, aceasta realizându-se în urma îndreptării profilelor. În pofida încercărilor de a le proteja atât de umezeală, cât şi de fluctuaţiile termice prin foliere şi reumplere, stratul arheologic superior (cu o grosime de aprox. 50 cm), se distruge vizibil în fiecare an. În campania de cercetări arheologice din 2017 suprafaţa totală deschisă fiind de 156 m2 (12x13m).

* ZSOLT Molnar
AM-E-006 * *
4. cercetare sistematică 2016

* ZSOLT Molnar
* JANOS Nemeti
* MARTA Liviu
* SZOCS Peter
* HAGO Nandor
* GHINDELE Robert
* KAPCSOS Norbert
AM-E-006 * *
Ministerul Culturii * *
5. cercetare sistematică 2014

* MARTA Liviu
* KAPCSOS Norbert
* KOVÁCS Zsolt Molnár
UBB Cluj * *
MJ Satu Mare * *
6. cercetare sistematică 2013

* ZSOLT Molnár
* NEMETI Janos
* MARTA Liviu
* SZOCS Peter
* APAI Emese
* NANDOR Hago
AM-E-006 * *
Consiliul Judeţean Satu Mare * *
7. Autorizația de cercetare arheologică preventivă 2012

Punct: Bobald, Sit 1 (Varianta de ocolire a mun. Carei)

* GHINDELE Robert
* MARTA Liviu
* VIRAG Cristian
* SZÖCS Peter Levente
* HAGO Nandor Attila
* IEGAR Gianina Diana
* KADAS Zoltan
MJ Satu Mare * *
8. cercetare sistematică 2012

n anul 2012 s-a continuat săpătura începută în anul 2010. Au fost continuate cercetările suprafaţei de 10 x 10 m, împărţită în patru casete denumite C1, C2, C3, C4 cu dimensiuni de 5 x 5 m şi câte un martor lat de 0,5 m fi ecare. Suprafaţa avută în vedere este de 100 m2 . În cursul anului 2011 s-a efectuat o lărgire a fi ecărei casete cu 0,2m în fi ecare direcţie cardinală.

* ZSOLT Molnar
* NEMETI Janos
* MARTA Liviu
* SZOCS Peter
* EMESE Apai
* NANDOR Hago
UBB Cluj * *
MJ Satu Mare * *
9. cercetare sistematică 2002

* NEMETI Janos
* ROMAN Petre
IRT * *
M Carei * *
10. cercetare sistematică 2001

* ROMAN Petre I.
* NÉMETI Janos
Mm Carei * *
IRT * *
11. cercetare sistematică 2000

* NÉMETI Janos
* MOLNAR Zsolt
MM Carei * *
UBB Cluj * *
12. cercetare sistematică 1997

* ROMAN Petre
* NÉMETI János
IRT * *

Bibliography
1. Lazin, Gheorghe; Cionca, A., Noi descoperiri dacice pe teritoriul actual al judeţului Satu Mare, StComSatu Mare, 5-7, 1981-1982, 85-92 [Publicaţie]
2. Németi, János, Descoperiri arheologice din hotarul oraşului Carei, StComSatu Mare, 5-7, 1981-1982, 162-182 [Publicaţie]
3. Németi, János, Descoperiri dacice din judeţul Satu Mare (mss.) [Publicaţie]
4. Németi, János, Carei - Bobald, 2001 [Fişă tehnică] (site record source)
5. Németi, János, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, 87-88, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=1319 [Publicaţie] (site record source)
6. Németi, János, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 2001, 59, 37, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=1029 [Publicaţie] (site record source)
7. Roman, Petre, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 2003, 76-77, 44, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=1909 [Publicaţie] (site record source)
8. Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, 190 [Publicaţie] (site record source)
9. Németi, János, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=302 [Publicaţie] (site record source)
10. Németi, János, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=485 [Publicaţie] (site record source)
11. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, 2045, 28 [Ordin MCC] (site record source)
12. Zsolt, Molnár, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4899&d=Carei-Satu-Mare-Bobald-2011 [Publicaţie]
13. Kapcsos, Norbert, cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 52, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5326&d=Carei-Satu-Mare-Bobald-%96-Tumul-1-2014 [Publicaţie]
14. Zsolt, Molnár, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2018, Institutul național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 35-37 [Publicaţie]
15. Zsolt, Molnár, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2019, Institutul Național al Patrimoniu în parteneriat cu Muzeul Județean Buzău, 2020, 69-70, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2018 [Publicaţie]
16. Gindele, Robert; Hágó, Attila Nándor; Iegar, Gianina Diana; Kádas, Zoltán; Marta, Liviu; Szőcs, Péter Levente; Virag, Cristian, Punct: Bobald, Sit 1 (Varianta de ocolire a mun. Carei), Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5042&d=Carei-Satu-Mare-Bobald-Sit-1-Varianta-de-ocolire-a-mun-Carei-2012 [Publicaţie]
17. Zsolt, Molnár et all, Carei | Judeţ: Satu Mare | Punct: Bobald | Anul: 2013, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5982&d=Carei-Satu-Mare-Bobald-2013 [Publicaţie]
18. Zsolt, Molnár et all, Carei | Judeţ: Satu Mare | Punct: Bobald | Anul: 2016, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2017, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5695&d=Carei-Satu-Mare-Bobald-2016 [Publicaţie]
19. Zsolt, Molnár et all, Oraş Carei | Judeţ: Satu Mare | Punct: Bobald | Anul: 2017, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2018, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5924&d=Oras-Carei-Satu-Mare-Bobald-2017 [Publicaţie]
 
Site Photos

Scroll