Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   161197.02
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   TL-I-s-B-05781
Name   Cetatea romano-bizantină de la Enisala - Peştera
County   Tulcea
Commune   Sarichioi
City/Town/Village   Enisala
Place   Peştera (La Baba Joimăriţa)
Landmark   Cetatea se află pe latura de nord a satului Enisala, pe malul sudic al lacului Babadag.
Hydrographic landmark - name   Babadag
Hydrographic landmark - type   lac
Site Class   cetate
Site Type   cetate
Notes   Rezervaţie arheologice.
O mare parte din suprafaţă ocupată de ruinele cetăţii antice se află sub apele lacului Babadag.
Discoverer   Pamfil Polonic
Date of discovery   1897
Site Surface   1, 6 ha
Natural hazards   Inundaţii: 4 / 22.09.2020
Human risk   Afectare parţială: 4 / 22.09.2020
Last record update   22.09.2020
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
Fortificatie  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VII) romană  

Fortificaţia este întărită la sud şi la est de un şanţ de apărare iar la nord şi la vest suprapune direct marginile abrupte ale platoului. Conform descrierii făcute de Grigore Tocilescu într-un raport din anul 1897, fortificaţia avea „o formă pătrată” fiind construită din „ziduri din piatră brută cu o grosime de 1-1,5 metri”. Pe baza unei fotografii aeriene din anul 1969 s-a putut urmări traseul în întregime al fortificaţiei. Latura de sud are o o desfăşurare de 150 de metri, cu un traseu perfect rectiliniu. Al Ştefan consideră că porta principalis trebuia să fie situată pe această latură (Al Ştefan BMIA 1977, p. 18). Restul laturilor se adaptează configuraţiei terenului. Latura de nord-est, de circa 45 de metri, şi de nord, de circa 160 de metri, aceasta din urmă marcând după prima treime o retragere de câteva grade spre vest-sud-vest, se defăşoară de-a lungul curbei de nivel cu valoarea de 20 m. Extremitatea vestică coboară până la curba de nivel 10 m, pe care se plasează în continuare cele două segmente, de 40 m şi, respectiv, 75 m, ale frontului de vest.

Primele menţiuni ale fortificaţiei din punctul Peştera au fost făcute la sfârşitul secolului al XIX-lea de către P. Polonic. Cele două călătorii ale acestuia (în noiembrie 1897 şi aprilie 1898) au prilejuit importante observaţii asupra sitului, completate de o hartă în care era localizat acesta, precum şi mica fortificaţie romano-bizantină din punctul Palanca, situat la o distanţă de cca. 1,5 km şi de câte un plan pentru fiecare. Tot acesta notează că cetatea era afectată de spoliere.

 
necropola  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI) romano-bizantină      
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare de salvare 2006

Cercetările s-au desfăşurat în perioada februarie-martie 20051 şi mai 2006 în zona de N a satului Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea, pe proprietatea S.C. Safari Delta Explorer SRL. Punctul se află situat la cca. 70-100 m de o cetate romană bizantină, cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Peştera2 şi se prezintă sub forma unui mic promontoriu de lut, cu pantă accentuată S-N, terminată abrupt în lacul Babadag. Cercetarea arheologică a urmărit extragerea informaţiilor privind eventuala locuire din imediata apropiere a cetăţii menţionate şi protejarea vestigiilor descoperite în timpul lucrărilor efectuate. Au fost trasate patru secţiuni (trei în 2005 şi una în 2006), materialele descoperite fiind încadrabile din punct de vedere cronologic în sec. IV-VI p.Chr. Au fost cercetate structuri constructive din piatră și cărămidă și patru morminte romano-bizantine.

* PARASCHIV Eugen Dorel
* IACOB Mihaela
* NUȚU George
ICEM Tulcea * *
2. cercetare de salvare 2005

Săpătura, nefinalizată încă, s-a desfăşurat în lunile februarie–martie 2005 şi a avut caracter de salvare. Zona cercetată – un mic promontoriu din lut, cu pantă accentuată S–N şi terminată abrupt spre lacul Babadag – se află la cca. 70–100 m E de fortificaţia romană târzie din punctul Peştera. Săpătura, efectuată prin trei secţiuni (două perpendiculare pe panta platoului şi una paralelă cu acesta), a dus la identificarea unui singur strat de cultură de perioadă romano-bizantină2 şi a patru morminte de inhumaţie din aceeaşi perioadă (unul de adult şi trei de copii), trei dintre acestea fiind amenajate cu tegulae. Toate mormintele au fost descoperite în partea inferioară a terasei.

* PARASCHIV Eugen Dorel
* IACOB Mihaela
* NUȚU George
*** * *
*** * *
ICEM Tulcea * *

Bibliography
1. Listei Monumentelor Istorice, Lista monumentelor istorice 2004 MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, 2258, poz. 132
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
3. Bucovală, Mihai; Papuc, Gheorghe, Date noi despre fortificaţia de la Ovidiu – mun. Constanţa, Pontica, XIV, Constanţa, 1981, p. 211-216., https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1983_num_15_1_1828 [Publicaţie] (site record source)
4. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, p. 173 [Publicaţie] (site record source)
5. Iacob, Mihaela, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3373 [Publicaţie]
6. Iacob, Mihaela, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3652 [Publicaţie]
7. Iacob, Mihaela, 2006 [Fişă de sit]
8. Ștefan, Alexandru Simion, Cetățile romane de la Enisala. Studiu aerofotografic, Revista Monumentelor și Muzeelor, XLXVI, 12, București, 1977, 15-25, http://revistamonumenteloristorice.ro/?articol=57352-cetatile-romane-de-la-enisala-studiu-aerofotografic
 
Site Photos

Scroll