Site Information
|
Location
|
|
Display on the map of Romania
*
|
|
RAN Code
|
|
40287.04 |
LMI Code (List of Historic Monuments)
|
|
BV-II-a-A-11687 |
|
Name
|
|
Cetatea fortificată de la Făgaraş |
|
County
|
|
Braşov |
|
Commune
|
|
Municipiul Făgăraş |
|
City/Town/Village
|
|
Făgăraş |
|
Address
|
|
Piaţa Mihai Viteazul, nr. 1 |
|
Landmark
|
|
Cetatea se află în sudul Transilvaniei, în centrul municipiului Făgăraş (jud. Braşov), pe traseul şoselei DN1, la 66 km de oraşul Braşov şi 76 km de oraşul Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munţilor Făgăraş, în zona numită Ţara Făgăraşului. Cetatea se află de asemenea la 500 m S de râul Olt şi la 100 m N de drumul naţional DN 1 (E 68), care face legătura între Sibiu şi Braşov. În vechime şanţul de apărare era alimentat cu apă de râul Făgărăşel, un afluent al Oltului. |
|
Hydrographic landmark - name
|
|
Olt |
|
Hydrographic landmark - type
|
|
râu |
|
Site Class
|
|
locuire |
|
Site Type
|
|
cetate |
|
Description
|
|
Cetatea de la Făgăraş a făcut obiectul mai multor cercetări care au adus lămuriri în ceea ce priveşte etapele timpurii ale fortificaţiei şi datarea acestora. O primă cercetare făcută în anii '70 ai secolului trecut de soţii Voica şi Nicolae Puşcaşu a dus la descoperirea unei fortificaţii de lemn care funcţiona în secolul al XIII-lea şi care a fost distrusă prin incendiere, anterior fundării cetăţii de
zid. Pe amplasamentul fortificaţiei de lemn din secolul XII a fost ridicată cetatea de zid în mai multe etape. Primul element al acesteia a fost probabil tumul dinspre S-V al incintei interioare, poate încă din secolul al XIII-lea. Zidul exterior al incintei interioare cu turnul dinspre NV şi primul nivel al corpului de clădiri dinspre S au fost ridicate înainte de sfârşitul secolului al XV-lea, iar cele
două turnuri dinspre E probabil în primul sfert al secolului XVI. Începând cu al doilea sfert al secolului XVI şi în următorul au fost efectuate lucrări care au avut ca rezultat transformarea vechii cetăţi în castel, cu o incintă exterioară întărită cu patru bastioane şi înconjurată de un şanţ cu apă.
Gaspar Békés, proprietar al Făgăraşului între 1567 - 1573, a fost cel care a realizat şanţul din jurul cetăţii, pământul scos fiind folosit pentru întărirea părţii interioare a zidurilor. Ştim că în timpul lui Gheorghe Rakóczi, principe al Transilvaniei în perioada 1631-1648, au fost reparate, printre altele, şi podurile de acces - cel de pe latura de est şi de pe latura de nord, atestând implicit existenţa acestuia din urmă. Ştim de asemenea că podul a fost scos din uz şi demontat cândva înaintea anului 1773, dată la care este finalizată Cartarea Iosefina, pe care acest pod nu este reprezentat. Acest pod nu a mai fost refăcut până în prezent. O cercetare din anul 1987 efectuată de Gh. Cantacuzino în exteriorul primei incinte de zid a dus la surprinderea pe latura de nord a 5 piloni de zidărie, dispuşi paralel cu zidul de incintă la 5-6 m de acesta, dataţi înaintea jumătăţii secolului al XVI-lea. În aceeaşi cercetare a fost surprins la sud-vest de incinta interioară un canal cu fundaţie de piatră şi zidărie boltită din cărămidă, datând din secolul al XVIII-lea. De asemenea unele observaţii stratigrafice au indicat că incinta interioară a cetăţii ar putea data din secolele XIV-XV.6 Apa infiltrată în unităţile de cercetare, a dus la oprirea cercetării înaintea atingerii stratului steril din punct de vedere arheologic, la adâncimi care variază între -2,15 şi -2,45 m. În 1998 şi apoi în 2011 cercetările au fost continuate în spaţiul dintre prima şi a doua incintă de Daniela Marcu. În urma cercetărilor arheologice a fost vizibil extradosul de boltă al încăperii
care se află situată la parterul bastionului Pană. De asemenea pe bastionul Tomori nu a fost identificată încăperea care se presupunea a fi acolo, el fiind prevăzut cu doar două încăperi, una pe latura de V şi una pe latura de NV (unde se află transformatorul electric), restul bastionului fiind umplut. În măsura posibilităţilor au fost făcute observaţii asupra fundaţiilor zidurilor corpului de gardă şi a încăperii din colţul de NV. Ca şi în cercetările anterioare infiltraţiile de apă au determinat oprirea cercetării pe diferite cote, înaintea atingerii sterilului d.p.v. arheologic. Nici una din cercetările anterioare nu a vizat spaţiul din exteriorul zidurilor. Pe străzile învecinate monumentului (M. Viteazul, Tăbăcari, Cetăţii) nu sunt cunoscute monumente anterioare
secolului XIX. |
|
Notes
|
|
Cetatea de la Făgăraş a făcut obiectul mai multor cercetări care au adus
lămuriri în ceea ce priveşte etapele timpurii ale fortificaţiei şi datarea acestora. O
primă cercetare făcută în anii ’70 ai secolului trecut de soţii Voica şi Nicolae Puşcaşu
a dus la descoperirea unei fortificaţii de lemn care funcţiona în secolul al XIII-lea şi
care a fost distrusă prin incendiere, anterior fundării cetăţii de zid. |
|
State of preservation
|
|
foarte bună / 02.04.2020 |
|
Human risk
|
|
Afectare parţială: 3 / 02.04.2020 |
|
Last record update
|
|
02.04.2020
|
|
| |
Finds
|
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes
|
LMI Code
|
|
Cetate
|
Epoca medievală
(sec. XIV - XVIII)
|
neprecizată
|
|
Castelul cu turnurile de colţ
|
BV-II-m-A-11687.01
|
|
Cetate
|
Epoca medievală
(sec. XIV - XVIII)
|
neprecizată
|
|
Cetatea Făgăraş, atestată documentar la mijlocul secolului al XV-lea, este formată de un zid patrulater (cu latura de E mai lungă), întrerupt de patru turnuri – trei de tip bastionar şi unul rotund de tip donjon (care este şi cel mai înalt al cetăţii). Începând cu al doilea sfert al secolului XVI şi în următorul au fost efectuate lucrări care au avut ca rezultat transformarea vechii cetăţi în castel, prin adăugarea unei a doua incinte, exterioară, întărită cu patru bastioane şi înconjurată de un şanţ cu apă. Accesul se făcea şi se face peste un pod aflat pe latura de E a ansamblului. Pentru o scurtă perioadă de timp, în secolul al XVII-lea a funcţionat de asemenea un pod şi un acces pe latura de N
a ansamblului.
|
BV-II-m-A-11687.02
|
|
Şanţ de apărare
|
Epoca medievală
(sec. XIV - XVIII)
|
neprecizată
|
|
|
BV-II-m-A-11687.03
|
|
Cetate
|
Epoca modernă
|
Neprecizat
|
|
|
|
|
| |
Research
|
|
|
Type
|
Year
|
Observations
|
Institution
|
Name
|
Forename
|
|
1.
|
diagnostic
|
2018
|
|
*
|
URDUZIA
|
Claudia
|
|
Muzeul Național Brukenthal
|
*
|
*
|
|
2.
|
cercetare preventivă
|
2011
|
|
*
|
ȘCHIOPU
|
Iulian
|
| *
|
MARCU-ISTRATE
|
Daniela
|
| *
|
IZDRĂILĂ
|
Gabriel
|
|
SC Damasus SRL Braşov
|
*
|
*
|
|
Muzeul Ţării Făgăraşului "Valeriu Literatu", Făgăraş
|
*
|
*
|
|
3.
|
cercetare sistematică
|
1987
|
|
*
|
HĂŞFĂLEAN
|
Ioan
|
| *
|
CANTACUZINO
|
Gheorghe
|
|
IAB
|
*
|
*
|
|
Bibliography
|
|
1.
Cantacuzino, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1987, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 1993, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=632 [Publicaţie] (site record source)
|
|
2.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 410, poz. 616-619 [Ordin MCC] (site record source)
|
|
3.
Marcu Istrate, Daniela, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, Bucureşti, 2012, 2011-213, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4832&d=Fagaras-Brasov-Cetate-2011 [Publicaţie]
|
|
4.
Călători străini despre ţările române, Volumul I, 217 [Publicaţie]
|
|
5.
Călători străini despre ţările române, Volumul II, 432 [Publicaţie]
|
|
6.
Călători străini despre ţările române, VoIumul III, 671 [Publicaţie]
|
|
7.
Cantacuzino, Gheorghe, Cercetări arheologice la Făgăraș, Cercetări arheologice, X, 1997, 239-248 [Publicaţie]
|
|
8.
Ciupea, I., Făgăraș, București, 1983 [Publicaţie]
|
|
9.
Costea, Florea, Repertoriul arheologic al județului Brașov, Brașov, 2004, 154 [Publicaţie]
|
|
10.
Hășfălean, I et alli, Cetatea Făgăraşului. Monumentul şi muzeul. Ediția a II-a, 1983 [Publicaţie]
|
|
11.
Sebestyen, Gheorghe, Cetatea Făgărașului, București, 1992 [Publicaţie]
|
|
12.
Urduzia, Claudia, Documentație pentru obținerea autorizației de cercetare arheologică preventivă, 2018 [Document de arhivă]
|
| |
|
|
Site
Photos
|
