Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN57555.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010CJ-I-s-A-07027
NumeSitul arheologic de la Dăbâca - Dealul Cetăţii
JudețCluj
Unitate administrativăDăbâca
LocalitateDăbâca
PunctDealul Cetăţii; Cetate (Pe şanţ; Cetate)
ReperSitul se află în partea de vest şi deasupra satului actual, pe un pinten de deal de formă triunghiulară.
Forma de reliefpinten de deal
Categorielocuire civilă
Tipaşezare şi necropolă
Stare de conservaremedie / 01.01.2006
Riscuri naturaleCutremur: 3 / 01.01.2006; Inundaţii: 3 / 01.01.2006
Regim de proprietatePublic
ProprietarStatul român
Data ultimei modificări a fişei19.5.2015
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Eneolitic Tiszapolgár    
Necropolă  Epoca medievală timpurie (sec. XI - XII d.Hr.)      
Aşezare fortificată  Epoca medievală timpurie (sec. XI - XII d.Hr.)   Aşezare fortificată cu zid de incintă din piatră. CJ-I-m-A-07027.03 
Biserică  Epoca medievală timpurie (sec. XI - XII d.Hr.)     CJ-I-m-A-07027.04 
Aşezare  Epoca medievală timpurie (sec. IX - X sec. IX-X)   Fortificaţiei Dăbâca I îi corespunde o aşezare cu diametrul de 600m, apărată înspre NV de un val de pământ. Au fost cercetate 20 de locuinţe cu material arheologic bogat: cermaică smălţuită bizantină şi pinteni carolingieni.  
Aşezare  Epoca medievală (sec. XII - XIV d.Hr.)      
Fortificaţie  Epoca medievală timpurie (sec. IX-X)   Fortificaţia Dăbâca I este fromată dintr-un val de pământ, lat de 5-6m, păstrat pe o înălţime de 1,5m, având iniţial o palisadă pe creastă şi un şanţ, în faţă, lat de 2m şi adânc de 1,5m. În spatele palisadei a fost construită o platformă de pământ. Cetatea a fost distrusă la sf. de sec. X, încep. de sec. XI, prin incedierea gardului de stâlpi de lemn. Aceasta a fost refăcută la scurt timp după aceea, dar fără refacerea platformei de luptă.  
Fortificaţie  Epoca medievală timpurie (sec. XI)   Refacere cetăţii în sec. XI a dus la fortificaţia Dăbâca II - remarcată prin supraînălţarea valului şi adâncirea şanţului precum şi construirea a două palisade complexe corespunzând celor două incinte.  
Fortificaţie  Epoca medievală timpurie (sf. sec. XI - înc. sec XII)   În a treia fază de construcţie a fost ridicată o nouă fortificaţie ce înconjura cele două incinte şi era alcătuită dintr-un schelet de bârne groase de lemn aşezate orizontal, vertical şi transversal. Şanţul de apărare măsura 25m lăţime şi 3m înălţime. Intrările de pe laturile de NE şi SV ale fortificaţiei erau flancate de turnuri de lemn. Conform ştirii din cronica pictată de la Viena, în jurul anului 1068, Dăbâca III primeşte atributul de URBS, datorită amploarei lucrărilor de fortificare.  
Fortificaţie  Epoca medievală timpurie (sf. sec. XII - sec. XIII)   La sf. sec. al XII-lea cetatea devine sediul comitatului şi este refăcută, construindu-se peste valul incintei III o primă curtină de piatră, având două porţi flancate de turnuri rectangulare, iar mai târziu, pe la încep.sec. XIII a fost ridicată curtina de piatră peste valurile incintelor I şi II, având de asemenea două porţi pe locul celor de lemn. Zidurile, destul de solide, au feţele costruite din piatră fasonată legată cu mortar hidraulic şi emplecton din aşchii de piatră. În a doua jumătate a sec. XIII a fost construit în interiorul incintei III, un donjon cu un plan rectangular, cu laturile de 10x11 m şi cu grosimea zidurilor de 2.2m.  

Bibliografie
1. Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, 357 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. I, București, 2004, 834-835, 252, 255-259 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Crişan, I. H.; Bărbulescu, M.; Chirilă, E.; Vasiliev, V.; Winkler, I., Repertoriul arheologic al județului Cluj, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Biblioteca Musei Napocensis V, Cluj-Napoca, 1992, 174-178 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
4. Țiplic, Ioan Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu, secolele X-XIV, Militară, București, 2006 [Publicaţie]