Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN63919.02
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010CV-I-s-A-13073
NumeSitul arheologic de la Olteni - Castru roman
JudețCovasna
Unitate administrativăBodoc
LocalitateOlteni
Punctîn grădina castelului Mikó
Reperla N de sat, pe malul drept al Oltului
Utilizare terenlocuire
Categorielocuire
Tiplocuire
ObservațiiCastrul a fost distrus în mare parte de construcţiile din sec. XVIII şi mai ales de construirea castelului Miko (1827) şi a anexelor acestuia.
Data descoperirii1947
Data ultimei modificări a fişei6.11.2013
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
aşezare  Epocă medievală   Pe latura sudică a turnului s-a construit în epoca medievală un alt turn.  
aşezare  Epoca migraţiilor (sec. III - IV)   S-a descoperit un mormânt de incineraţie, descoperit lângă zid (în interiorul castrului), datat în epoca după părăsirea romana a castrului.  
Castru  Epoca romană (sec. II - III) neprecizată Castrul, cu zidul de piatră (142 x 92,5 m) este orientat cu latura scurtă spre Olt şi are formă trapezoidală. Zidul de incintă se sprijină pe un val de pământ. Se presupune că la colţurile rotunjite ale castrului nu existau turnuri. În anii 1987-1988 săpăturile au scos la iveală pe latura estică un turn dreptunghiular iar pe partea vestică a fost dezvelită o poartă cu două turnuri dreptunghiulare. S-a cercetat poarta de pe latura sudică, flancată de două bastioane rectangulare. Au fost găsite două monede de bronz ale împăratului Traian, dintre care una nu a avut luciul tiparului şi se pare ca nu a fost în circulaţie. În castru s-au descoperit fragmente de cărămizi (inclusiv tegulae mammatae), tigle, ceramică dacică (oale-borcane şi ceşti) lucrată cu mâna, ceramică romană (de uz comun, ceramică de corată prin ştampilare şi un fragment de terra sigillata), două opaiţe, un fragment de râşniţă, cuie şi piroane, inele de fier de la canaturile porţii, un vârf de lance, o fibulă de bronz şi un disc de bronz cu o inscripţie incizată (T MAXIM CANDIDVS), precum şi patru monede de la Domitian, Traian, Elagabal şi Severus Alexander. Unitatea care a staţionat aici a fost probabil IIII BE (Cohors IIII Brittonum equitata, IIII Bessorum, IIII Betavorum sau chiar II Bsorum?)

O parte din materialele descoperite sunt consemnate ca provenind din locuiţe dacice, având forme şi caracteristici specifice sec. I î.Hr. - I d.H.r. Există şi un "strat de jos" în care "materialul ceramic descoperit prezintă o ardere secundară şi este făcută din pastă grosolană." Ceramica dacică este numeroasă, problema care se pune este dacă dacii au locuit în acest loc sau în apropriere în perioada anterioară locuirii roamane.
 
mormânt în sarcofag  Epoca romană   sarcofag din cărămizi

2 inele de argint (unul cu gemă), monedă de la Faustina I
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 1968 2 până în 1970
Nume Prenume Rol
SZEKELY Zoltan responsabil
Instituţia Rol
MNS Sfântu Gheorghe 1
2. sondaj 1947 1 şi în 1949

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Bărbulescu, Mihai; Székely Zoltan; Kavruk, Valerii, Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Muzeul Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 1998, 48-49 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.1000, poz.98 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)