Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   88500.02
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   HD-I-s-A-03200
Nume   Cetatea dacică de la Luncani - Piatra Roşie (Cetatea Roşie)
Județ   Hunedoara
Unitate administrativă   Boşorod
Localitate   Luncani
Punct   Piatra Roşie
Reper   Cetatea se găseşte la sud de satul Boşorod, între Valea Luncanilor, Valea Roşie şi Valea Stângului.
Reper hidrografic - nume   Luncani
Forma de relief   munte
Utilizare teren   pădure
Categorie   fortificaţie
Tip   fortificaţie
Descriere   Situl arheologic Luncani - Piatra Roşie face parte din ansamblul Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, găsindu-se la limita sud-vestică a nucleului Regatului Dac. Asemenea celorlalte staţiuni complexe din zonă, lucrările de amenajare a terenului, incluzând aici elementele de fortificare, terasările, clădirile, precum şi căile de acces sunt componentele definitorii ale unui peisaj antropizat aparte.
Majoritatea vestigiilor au fost identificate în partea superioară a masivului stâncos. Numeroasele terase, aflate mai ales pe feţele nordice şi estice ale dealului, certifică anvergura locuirii din antichitatea dacică.
Observații   Săpăturile efectuate de Constantin Daicoviciu au pus în evidenţă existenţa a trei faze de construcţie. Prima cuprinde incinta din blocuri de calcar, marea clădire din interiorul ei, sanctuarul patrulater cu baze de coloane şi turnurile izolate de pază.A doua cuprinde două clădiri din partea nordică a platoului care au desfiinţat sanctuarul. Fazei a treia îi aparţine marea incintă din stâncă legată cu pământ de pe coasta răsăriteană a dealului.
Data descoperirii   1949
Suprafața sitului   52 ha
Regim de proprietate   public
Proprietar   Consiliul Judeţean Hunedoara
Data ultimei modificări a fişei   03.01.2022
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Fortificaţie  La Tène (sec. I a. Chr.- I p. Chr.) geto-dacică  

Fortificaţie dacică cu incinte alăturate (140X125 m, 10X45 m), turnuri de piatră ecarisată şi sanctuar.
Prima, construită cu blocuri de piatră de talie, are un plan regulat, aproape rectangular. La fiecare dintre cele patru colţuri a fost dotată cu câte un turn, iar pe latura de est a mai fost amplasat un turn de curtina.
Incinta a doua, a căror ziduri au fost realizate din piatră locală, are dimensiuni mai mari şi închide mai multe terase de mari dimensiuni. În colţurile de nord-est şi sud-est au fost amplasate turnuri de piatră, acoperite cu ţiglă.

 
drum  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Drumul pavat cu lespezi de calcar, lat de cca. 3 m (păstrat discontinuu), traversează incinta mare şi se constituie în accesul principal până la turnul C2 (poarta).  
turn  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Turnul porţii, construit din blocuri de piatră de calcar (6 X 5,60 m); din acest turn urcă trepte din piatră (păstrate discontinuu) care permit accesul pe platoul superior din interiorul fortificaţiei.  
turn  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Turnul A (5,30 X 5,30 m) este construit din cărămidă, pe o bază din blocuri de calcar. A fost iniţial izolat şi, mai apoi, a fost integrat incintei mari.  
turn  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Turnul B (5,30 X 5,30 m) a fost construit din cărămidă, pe o bază din blocuri de calcar, a fost iniţial izolat şi, mai apoi, a fost integrat incintei mari.  
turn  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Turnul C (11,50 X 11,50 m), construit pe cărarea de acces spre cetate, este realizat din blocuri de piatră de calcar care susţineau o elevaţie de cărămidă. Este foarte prost păstrat  
Turn  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Pentru acest turn nu se cunosc dimensiunile, fiind foarte prost păstrat şi nefiind cercetat arheologic.  
Turn  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Turnul de colţ, cu dimensiunile 3,10 X 3,10 m, este adosat în interiorul incintei de piatră fasonată.  
Turn  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Turnul de colţ, al cărui prezenţă este incertă, este adosat în interiorul incintei de piatră fasonată.  
Turn  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Turnul de colţ, cu dimensiunile 4,80 X 5,20 m, este adosat în interiorul incintei de piatră fasonată.  
Turn  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Turnul de curtină, cu dimensiunile 4,80 X 5,20 m, este adosat în interiorul incintei de piatră fasonată.  
construcţie  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Construcţia are două încăperi (dimensiuni totale ale încăperilor: 22,50 X 13,20 m), cu baze din blocuri mici de piatră şi pridvor absidat (dimensiuni totale ale clădirii: 40 X 28 m).  
construcţie  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Construcţia patrulateră cu dimensiunea de 26 X 5 m are 4 încăperi, cu baze din blocuri mici de piatră.  
construcţie  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Construcţia patrulateră cu dimensiunea de 22,5 X 13,5 m are 5 încăperi, cu baze din blocuri mici de piatră.  
construcţie  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Construcţia absidată cu dimensiunile de 7,50 X 7,80 m are două încăperi, cu baze din blocuri mici de piatră.  
templu  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Se mai păstrează două baze ale coloanelor din calcar.  
drum  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Aleea pavată (lată de 1-1,20 m) duce spre construcţia absidată de pe terasa I. Se găseşte pe o ramificaţie a căii de acces principale.  
zid  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Zidul este realizat din blocuri de calcar cu doua paramente care leaga turnul porţii, turnurile de colţ şi turnul de curtină.  
fortificaţie  La Tène (sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.) dacică   Valul de pământ, piatră şi lemn are dimensiunile de 140 X 125 m. Fortificaţia este adosată celei mici din piatră fasonată şi urmează contururile pantei dealului şi integrează turnurile A şi B.  
Fortificaţie  Epoca medievală    

Incintă din piatră legată cu pământ

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2012

Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca * *
2. evaluare de teren 2010

Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca * *
3. cercetare sistematică 2004

* GLODARIU Ioan
* FLOREA Gelu
* SUCIU Liliana
* FERENCZ Iosif Vasile
MCDR Deva * *
UBB Cluj * *
4. cercetare sistematică 1949

* DAICOVICIU Constantin

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1371, poz. 100 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Glodariu, Ion, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3158 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Ferencz, Iosif Vasile, Luncani - Piatra Roşie, 2004 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
4. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
5. Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al județului Hunedoara, Sibiu, 2008, 108 [Publicaţie]
6. Daicoviciu, Constantin, Cetatea dacică de la Piatra Roşie. Monografie arheologică, Bucureşti, 1954 [Publicaţie]
7. Daicoviciu, Constantin; Ferenczi, Alexandru, Aşezările dacice din Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1951 [Publicaţie]
8. Antonescu, Dinu, Introducere în arhitectura dacilor, Bucureşti, 1984, 130-149 [Publicaţie]
9. Daicoviciu, Hadrian; Ferenczi, Ştefan; Glodariu, Ioan, Cetăţi şi aşezări dacice în sud-vestul Transilvaniei, 1989, 199-201 [Publicaţie]
10. Florea, Gelu A. , Ferencz, Iosif Vasile, Un nouveau "bouclier" de la fin du deuxième âge de fer, découvert à Piatra Roșie, Acta Musei Napocensis, 41-42, I, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 2004-2005, 4-20, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=104312-un-nouveau-bouclier-de-la-fin-du-deuxieme-age-de-fer-decouvert-a-piatra-rosie--acta-musei-napocensis-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei--41-42-i-2004-2005 [Publicaţie]
11. Stefan, Alexandre Simon, Les guerres daciques de Domitien et de Trajan: architecture militaire, topographie, images et histoire, Roma, 2005, 218-229 [Publicaţie]
12. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO),, http://whc.unesco.org/en/list/906 [Site web]
13. Lista Monumentelor Istorice 2015, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis/15.II.2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, 1552, http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-HD.pdf [Publicaţie]
14. Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei,, 2021, https://patrimoniu.ro/monumente-istorice/lista-patrimoniului-mondial-unesco/17-monumente-istorice/unesco/92-cetatile-dacice-din-muntii-orastiei [Site web]
15. Consiliul Județean Hunedoara, Proiectul de Hotărâre nr. 42/2021 privind preluarea, inventarierea și înscrierea în domeniul public al jud. Hunedoara a cetăților dacice din Munții Orăștiei - monumente istorice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice, https://www.cjhunedoara.ro/documente/2021/Hotarari/HOTARARI%2026%20FEB%202021%20IP/HCJH%2042.pdf [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll