Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN92934.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010IL-I-s-A-14039
NumeSitul arheologic de la Crăsanii de Jos - Piscu Crăsani
JudețIalomiţa
Unitate administrativăBalaciu
LocalitateCrăsanii De Jos
PunctPiscu Crăsani
ReperSitul se află la SE de satul Crăsanii de Jos, la S de râul Ialomiţa, pe terasă.
Forma de reliefcâmpia Bărăganului
Categorielocuire civilă
Tipaşezare fortificată
Suprafața sitului 2 ha
Stare de conservaremedie / 22.12.2008
Regim de proprietatestat
ProprietarPrimăria Balaciu
Data ultimei modificări a fişei24.3.2016
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare fortificată  Neolitic mijlociu Boian / Giuleşti Săpăturile desfăşurate în mai multe campanii au identificat două niveluri de locuire neolitice, primul aparţinând culturii Bolintineanu, iar cel de-al doilea o coabitare între comunităţile Bolintineanu şi Boian-Giuleşti. Aşezarea neolitică este primul sit din Muntenia cu un sistem de fortificaţie sub forma unui şanţ cu o posibilă palisadă.
Nivelul de cultură neolitic era de culoare cenuşie-deschisă, cu o structură compactă şi o grosime ce varia de la 20-30cm, în carourile -1 şi -2, subţiindu-se până la 15cm, în caroul 3, şi până la doar câţiva cm, în caroul 4.
Stratul avea urme antropice pe toată întinderea sa. Cel mai frecvent au fost observate fragmente ceramice de dimensiuni medii, urmate de rare fragmente de oase de mamifere şi câteva unelte din silex.
Au fost înregistrate, de asemenea, şi două compexe arheologice: C 37 - locuinţă adâncită, şi C 38 - groapă.
Încadrarea culturală a nivelului neolitic din secţiunea IX/2014 de la Piscul Crăsani se bazează pe analiza fragmentelor ceramice (compoziţie, forme, decor etc.). Acestea, fie că proveneau din stratul de cultură, fie din complexele arheologice, aparţineau culturii Boian, faza Giuleşti. În umplutura acesteia au fost descoperite numeroase fragmente ceramice cu decor specific culturii Boian-Giuleşti. Dintre formele de vase descoperite aici remarcăm castronul, paharul, capacul şi vasele bitronconice. Motivele decorative constă din excizii, pliseuri şi, în cazul câteorva fragmente provenite din acelaşi vas, din motive geometrice realizate prin excizie şi imprimare. Unele fragmente au fost arse reducător, altere oxidant.
 
Aşezare fortificată  La Tène geto-dacică În campaniile din 1983-1987, săpăturile s-au concentrat pe mamelonul estic al "piscului", unde a fost cercetată integral zona sacră a aşezării getice fortificate, cuprinzând 3 nivele succesive. Aici se află un "temenos" de formă rectangulară, cu orientarea SSE-NNV, având în mijloc un altar de lut decorat (eschara); de jur împrejur se aflau clădiri cu pereţii ridicaţi pe talpă de lemn, cu mai multe încăperi şi numeroase gropi de provizii şi de cult. Sub aceste construcţii au fost identificate 2 gropi getice din sec.IV-III a.Chr. şi o locuinţă neolitică. De asemenea, a fost cercetat sistemul defensiv al aşezării, format dintr-un val de pământ (azi dispărut) şi 2 şanţuri de apărare de formă rectangulară.
Au fost descoperite aşezări cu vatră şi gropi menajere. În campaniilw de cercetare arheologică sistematică din 2013 şi 2014 au fost cercetate patru vetre exterioare, o alveolare, un bordei şi patru gropi menajere.
Din nivelele dacice s-au recuperat numeroase fragmente de vase getice sau elenistice, ultimele aproape numai de amfore. Formele de vase getice sunt tipice olăriei geto-dacice din sec. II-I a.Chr.; dintre acestea vom menţiona doar un fragment de bol cu décor în relif decorat cu motive vegetale. Cele mai numeroase fragmente de amfore sunt cu toartele din două vergele, de tipul Pseudocos, altele fiind din Rhodos ori din centre greu de identificat datortită fragmentării.
IL-I-m-A-14039.01 
Aşezare  Neolitic Bolintineanu Aşezarea a fost construită pe un bot de terasă superioară, înaltă a Ialomiţei, întinzîndu-se 100 - 150 m spre interiorul ei. Remarcăm că purtătorii culturii Bolintineanu au ales terasa înaltă a Ialomiţei şi nu pe cea joasă aşa cum am avut prilejul să constatăm în cadrul celorlalte aşezări Bolintineanu din Câmpia Română.
Aşezarea neolitică este prima din Muntenia unde a fost pusă în evidenţă coabitarea dintre comunităţile Bolintineanu tîrzii şi primele comunităţi Giuleşti.
IL-I-m-A-14039.02 
Şanţ de apărare  neolitică Bolintineanu Aşezarea neolitică de la Piscul Crăsani este pînă în prezent singura aşezare Bolintineanu în care a fost depistat un şanţ, probabil de apărare, care înconjoară circular staţiunea protejînd-o dinspre sud şi vest. Şanţul a fost surprins în campaniile trecute în secţiunile II, III, IV si VII de pe Platou. În aceste secţiuni şanţul era aproximativ rectangular în secţiune, uneori cu pereţii în pantă, avînd adîncimea de circa 1,60 m de la nivelul solului viu şi lăţimea la bază de 3,75 - 4,00 m. În umplutura lui au apărut puţine fragmente neolitice, iar în S.II P1., deasupra umpluturii neolitice, lentile de lut galben.El avea un traseu semicircular, în sectorul nord - estic al Platoului, la o distanţă maximă de 32 m de rîpa şanţului de apărare getic, apropiindu-se progresiv de acesta (de fapt de o viroagă naturală iniţială) pe măsură ce înainta spre vest-nord vest. Capătul vestic al şanţului neolitic nu a fost încă interceptat. Dincolo de şanţul de apărare, spre sud, complexele de locuire neolitice lipsesc cu totul, iar fragmentele ceramice sunt mult mai rare, arătînd că locuirea nu s-a extins în acea zonă.  
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. sistematică 2017
Nume Prenume Rol
SÂRBU Valeriu responsabil sector
VLAD Iorin responsabil sector
NEAGU Marian responsabil
CERNĂU Ioan membru
CERNEA Cătălina membru
MUNTEAN Simona membru
Instituţia Rol
Muzeul Județean Ialomița
Muzeul Brăilei
Muzeul Dunării de Jos Călărași 1
2. cercetare sistematică 2016
Nume Prenume Rol
NEAGU Marian responsabil științific
SÂRBU Valeriu responsabil sector
VLAD Florin responsabil sector
CERNĂU Ioan membru colectiv
CERNEA Cătălin membru colectiv
MUNTEANU Simona
Instituţia Rol
MDJ Călăraşi 1
M Brăila 1
M.J. Ialomița 3
3. cercetare sistematică 2015
Nume Prenume Rol
VLAD Florin 3
CERNĂU Ioan 3
CERNEA Cătălina 3
NEAGU Marian 2
SÎRBU Valeriu 1
Instituţia Rol
M Brăila 1
MDJ Călăraşi 2
MJ Ialomiţa 3
4. cercetare sistematică 2014
Nume Prenume Rol
CERNĂU Ioan 4
CERNEA Cătălina 4
VLAD Florin 4
ȘTEFAN Călin Dan 3
ȘTEFAN Maria Magdalena 3
SÎRBU Valeriu 2
NEAGU Marian 1
Instituţia Rol
MDJ Călăraşi 1
M Brăila 2
IAIA Cluj 3
MJ Ialomiţa 4
5. cercetare sistematică 2012
Nume Prenume Rol
NEAGU Marian responsabil științific
VLAD Florin responsabil sector
SÂRBU Valeriu responsabil sector
ȘTEFAN Dan membru colectiv
ȘTEFAN Cristian membru colectiv
CONSTANTIN Monica membru colectiv
CERNĂU Vlad membru colectiv
CERNEA Cătălina membru colectiv
Instituţia Rol
(MDJ Călăraşi 1
M. Brăila 1
IAB 1
SC Digital Domain SRL Bucureşti 2
MJ Ialomița 3
6. cercetare sistematică 2011
Nume Prenume Rol
NEAGU Marian responsabil științific
SÂRBU Valeriu responsabil sector
VLAD Florin responsabil sector
CERNĂU Ioan membru colectiv
ȘTEFAN Dan membru colectiv
ȘTEFAN Cristian membru colectiv
CONSTANTIN Monica membru colectiv
Instituţia Rol
MDJ Călăraşi 1
M Brăila 1
MJ Ialomiţa 2
SC Digital Domain SRL Bucureşt 3

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, 1405, 31 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=743 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Ghidul monumentelor istorice din judeţul Ialomiţa, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2007, 31 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Neagu, Marian, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4711&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2011 [Publicaţie]
6. Neagu, Marian, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 60-62, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5350&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2014 [Publicaţie]
7. Neagu, Marian, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, 2016, 31-32, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5482&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2015 [Publicaţie]
8. Andrieşescu, I., Piscul Crăsani, ARMSI, III, Cultura Naţională, Bucureşti, 1924 [Publicaţie]
9. Conovici, N., Şantierul arheologic Piscul Crăsani - 1978, Raport preliminar, Materiale, Oradea, 1979, 143-145 [Publicaţie]
10. Conovici, N.; Neagu, M., Şantierul arheologic Piscul Crăsani, Materiale, București, 1983, 193-200 [Publicaţie]
11. Conovici, N., Câteva figurine antropomorfe geto-dacice descoperite la Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomiţa), SCIVA, 25, 2, 1974, 295-301 [Publicaţie]
12. Conovici, N., Cupele cu decor în relief de la Crăsani şi Copuzu, SCIVA, 29, 2, 1978, 165-183 [Publicaţie]
13. Conovici, N., Piese ceramice de interes deosebit descoperite la Piscu Crăsani, SCIVA, 32, 4, 1981, 571-579 [Publicaţie]
14. Conovici, N., Un rhyton ceramic descoperit la Piscul Crăsani, Thraco-Dacica, VIII, 1987, 92-99 [Publicaţie]
15. Conovici, N., Obiecte pentru cult şi magie descoperite la Piscul Crăsani, Pontica, XXVII, 1994, 61-83 [Publicaţie]
16. Sîrbu, Valeriu; Cernău, I; Cernea, C.; Neagu, M.; Ștefan, D.; Ștefan, M-M.; Stanc, S., Cercetările arheologice de la Crăsanii de Jos - Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomiţa). Campania 2013. Epoca geto-dacică, Istros, XX, 2014, 207-257 [Publicaţie]
17. 13. Crăsanii de Jos, com. Balaciu, jud. Ialomiţa Punct: Piscul Crăsani, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2017, Institutul Național al Patrimoniu, Bucureşti, 2018, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5921&d=Crasanii-de-Jos-Balaciu-Ialomita-Piscul-Crasani-2017 [Publicaţie]