Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN159669.04
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TL-I-s-B-05736
NumeHorreum-ul romano-bizantin de la Babadag - Podul Topraichioi
JudețTulcea
Unitate administrativăOraş Babadag
LocalitateBabadag
PunctPodul Topraichioi
ReperHorreum-ul fortificat se află la 250 m vest de km 30 al DN 22 Tulcea-Constanţa, pe un mic promontoriu cu altitudinea medie de 10-12 metri, apărat dinspre sud-est - est de o viroaga pe care în atichitate curgea probabil un râu, iar astăzi torenţii pluviali.
Forma de reliefdeal
Categoriefortificaţie
Tipfortificaţie
DescriereHorreum-ul are o formă perfect dreptunghiulară, iar dimensiunile interioare ale acestuia sunt 38X14 m, iar cele exterioare de 44x22 m.
ObservațiiRezervaţie arheologică.
În anul 1978 stratul vegetal a fost ras cu buldozerul, fiind distruse ultimele nivele de locuire.
DescoperitorAndrei Opaiţ
Data descoperirii1978
Suprafața sitului 0,3 ha
Stare de conservaremedie / 27.07.2020
Riscuri antropiceAfectare parţială: 4 / 27.07.2020
Data ultimei modificări a fişei30.7.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Horreum  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI) romano-bizantină Elevaţia zidului s-a păstrat, din cauza lucrărilor de nivelare, numai pe o înălţime de cca. 0.80 m. Paramentul său este format din blochete de piatră de calcar, ce au dimensiunile de cca. 0.40X0.20 m, frumos ecarisate la partea exterioară, legate cu mortar de culoare roz cu cărămidă pisată în compoziţie. La 0.80 m de la plintă se observă un şir de pietre plate care înlocuiesc cărămizile şi servesc la regularizarea asizelor. Emplectonul este format din pietre de diferite dimensiuni înecate într-o masă de mortar. Plinta este lată de 0.20 m şi este realizatădin pietre plate şi foarte înguste.
Zidul are o grosime constantă de 3.40 m de la plintă în sus, fiind executat în tehnica opus quadratum la ambele paramente. El închide un perimetru de 532 mp.
Dimensiunile interioare ale fortificaţiei sunt 38X14 m, iar cele exterioare de 44x22 m.
În interiorul edificiului se găsesc 12 piloni centrali, dispuşi simetric, pe mijloc, în şase perechi. Prima şi ultima pereche sunt flancate de câte p pereche de pilaştri laterali care fac corp comun cu zidul de incintă. Distanţa între pilaştri aceleiaşi perechi este de 10 m, iar cea dintre perechile de pilaştri de 23.5 m.
 
Aşezare rurală  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI)   În a doua fază de funcţionare horreum-ul a fost transformat în zonă de locuit. Astfel, în colţul de nord-vest al fortificaţiei a fost surprinsă o încăpere contemporană cu ultimele două nivele. Aici s-a descoperit o mare cantitate de chirpici precum şi o vatră lângă care se găseşte un mare vas de provizii (dolium).
Spaţiul dintre pilaştri a fost împărţit cu mici pereţi făcuţi din piatră şi pământ.
 
Poartă  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI)   Pe latura de est a horreum-ului se află poarta. Aceasta prezintă o variantă constructivă originală, constituind de fapt o poartă-turn aflată la 14.50 m de colţurile de nord-est şi sud-est ale zidului. Întreg ansamblul constă din două intrări. Una în dreptul zidului iar alta în exteriorul acestuia, realizându-se o intrare în cleşte.
Poarta-Turn este proiectată în exteriorul laturii de est, are laturile lungi de 10.10 m şi groase de 3.20 m, iar laturile scurte măsoară fiecare 4.60 m lungime şi 3.10 m lăţime, lăsând între ele un spaţiu de acces. Aceasta constituind prima intrare. Pragul intrătii, fromat din dale mari de piatră rectangulare, este păstrat numai parţial fiind afectat de demantelările din epoca modernă.
Accesul spre cea de-a doua intrare se realizează printr-o curtină cu dimensiunile de 6.40 X5.40 m, aflată în spatele porţii exterioare, după care urmează a doua îngustare cu câte 1.30 m pe fiecare latură şi pe o lungime de 3.00 m.
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 1981-1983 Cercetări în zona extra muros.
2. cercetare sistematică 1979-1982 Eforturile s-au concentrat asupra fortificației
3. cercetare de salvare 1978
Nume Prenume Rol
OPAIȚ Andrei 1
Instituţia Rol
Muzeul Deltei Dunării 1

Bibliografie
1. Iliescu, Octav, SCN, II, 1958, 450, nr. 71 [Publicaţie]
2. Listei Monumentelor Istorice, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 113 bis/15.II.2016 MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 2507, poziția 51 [Baza LMI]
3. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
4. Opaiţ, Cristina, Unele consideraţii privind vasele de sticlă din burgul roman tîrziu de la Topraichioi, Pontica, XVIII, Constanţa, 1985, p. 249-257 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Munteanu, M.; Ocheşanu, R.,, Descoperiri monetare în satele din Dobrogea romană (sec. I-III e.n.), Pontica, VIII,, Constanţa, 1975, p. 175-213 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
6. Alexandrescu, Petre, Histria în epoca arhaică, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, p. 24 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Opaiț, Andrei, O nouă fortificație romano-bizantină în nordul Dobrogei - Topraichioi. Raport Preliminar, Peuce, VIII, Tulcea, 1980, 425-436 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
8. Opaiț, Andrei; Zahariade, Mihail; Poenaru-Bordea, Gheroghe; Opaiț, Cristina, Fortificația și așezarea romană târzie de la Babadag-Topraichioi, Peuce, X, Tulcea, 1991, 185-353 [Publicaţie]
9. Opaiț, Andrei; Zahariade, Mihail, Cercetările arheologice de la fortificaţia romano-bizantină de la Topraichioi-Babadag, Materiale şi cercetări arheologice, 14, București, 1980, 335-341 [Publicaţie]
10. Opaiț, Andrei, Local and Imported Ceramics in the Roman Province of Scythia ( 4th - 6th centuries AD). Aspects of economic life in the Province of Scythia, BAR International Series 1274, Archaeopress, 2004, 109 [Publicaţie]