| Informaţii despre SIT |
Localizează pe harta României
|
| Cod RAN | 91358.02 | | Nume | Situl arheologic de la Bălata - Pe Teleci/Teleghi | | Județ | Hunedoara | | Unitate administrativă | Şoimuş | | Localitate | Bălata | | Punct | Pe Teleci/Teleghi | | Reper | zona cercetată se află pe terasa înaltă a mureşului, spre interiorul acesteia, fiind mărginită spre E de un bot proeminent | | Forma de relief | podiş | | Utilizare teren | agricultură | | Descriere | La suprafaţa sitului se observă existenţa unei zone de forma unei muchii mai înalte care străbate, de la s la N, lotul supus cercetării. Scopul săpăturii arheologice preventive a fost acela de a identifica eventualele vestigii pe terenul pe care se va realiza construcţia obiectivului propus şi verificarea stratigrafiei zonei. Pentru a cerceta întregul areal vizat au fost deschise 14 suprafeţe de dimensiuni variabile. Amplasarea şi orientarea acestora a fost determinată de amprenta la sol a viitoarelor construcţii. De asemenea, pentru cercetarea în întregime a complexelor arheologice descoperite au fost deschise trei casete şi a fost desfiinţat martorul dintre suprafeţele Sp I şi Sp V.
În urma cercetării au fost descoperite 26 complexe arheologice. | | Observații | Săpătura preventivă s-a realizat pe baza autorizaţiei nr. 151/2014, emisă de Ministerul Culturii şi a fost efectuată la cererea beneficiarului, Episcopia Ortodoxă a Devei şi Hunedoarei, care doreşte să construiască obiectivul: Schit ortodox "Sf. Irodion de la Lainici, Sf. Doctori fără de arginţi Cosma şi Demian", sat Bălata, comuna Şoimuş, judeţul Hunedoara. | | Data descoperirii | 2011 | | Stare de conservare | precară / 24.02.2016 | | Riscuri antropice | Agricultură intensivă: 5 / 24.02.2016 | | Data ultimei modificări a fişei | 24.2.2016 |
|
| | | Descoperiri în cadrul sitului: |
| Categorie/ Tip |
Epoca (Datare) |
Cultura/ Faza culturală |
Descriere/ Observații |
Cod LMI |
|
Aşezare
|
Hallstatt (sec. VI-V î.Hr.)
|
neprecizată
|
Ceramica hallstattiană este de bună calitate, bine arsă, iar culoarea este variabilă, de la cărămiziu la brun şi cenuşiu. Din cauza fragmentării excesive nu pot fi recunoscute prea multe tipuri ceramice. Totuşi, câteva fragmente au făcut parte din oale şi străchini. Decorul este sărac, constând în proeminenţe alungite, butoni, brâuri simple sau alveolate şi caneluri pe buza vaselor.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca migraţiilor (sec. V-VI)
|
neprecizată
|
Ceramica din epoca migraţiilor este, în cea mai mare parte, de factură grosieră, degresată cu nisip, lucrată la mână sau la roata înceată, de culoare neagră, brună sau cenuşie. Există şi câteva fragmente de vase fine, lucrate la roată, cu pereţi subţiri, de culoare cenuşie. Dintre formele ceramice pot fi recunoscute oale, ulcioare, tigăi.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală timpurie (sec. VIII-IX)
|
neprecizată
|
Ceramica din Evul mediu timpuriu este lucrată la roată, de factură semifină şi grosieră, având culoarea neagră sau cenuşie. Ca forme ceramice întâlnim oale, ulcioare, străchini.
|
|
|
mormânt de înhumaţie
|
neprecizată
|
|
Din mormântul de inhumaţie descoperit (Cx 8) provin două fibule digitate din bronz şi două mărgele de sticlă.
|
|
|
| |
| Cercetare: |
| |
Tip cercetare |
An cercetare |
Număr campanie |
Observații |
Colectiv |
Instituţii |
| 1. |
diagnoză |
2014 |
|
|
| Nume |
Prenume |
Rol |
| RIŞCUŢA |
Nicolae-Cătălin |
1 |
| BĂRBAT |
Ioan Alexandru |
1 |
| BARBU |
Ioana Lucia |
1 |
| CRISTESCU |
Cătălin |
1 |
| MARC |
Antoniu Tudor |
1 |
| BĂRBAT |
Oana-Cornelia |
1 |
|
| Instituţia |
Rol |
| MCDR Deva |
1 |
|
|
|
Bibliografie |
| 1. Rişcuţa, Cătălin Nicolae, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 189-190, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5447&d=Balata-Soimus-Hunedoara-Balata-%96-Pe-Teleci/Teleghi-2014 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) |
| |
|
