Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN32401.52
NumeSitul Bisericii evanghelice din Bistriţa
JudețBistriţa-Năsăud
Unitate administrativăMunicipiul Bistriţa
LocalitateBistriţa
AdresaPiaţa Centrală nr.13
Categorieconstrucţie religioasă
Tipbiserică
DescriereBiserica Evanghelică, aflată în centrul oraşului Bistriţa, este un monument de arhitectură reprezentativ pentru tranziţia de la stilul gotic la cel al Renaşterii în Transilvania.
Stare de conservarebună / 01.01.1999
Riscuri naturaleIncendii: 4 / 01.01.1999
Regim de proprietateprivat
ProprietarBOR
Data ultimei modificări a fişei8.5.2015
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
casă parohială  Epoca medievală (sec. XV - XVI - XVIII)      
Biserică  Epoca medievală timpurie (sf. sec. XIII - înc. sec. XIV)   Sub zidurile actualei biserici se află fundaţiile lăcaşului de cult ridicat de primii colonişti saşi. Cel dintâi paroh atestat documentar a fost Johannis plebanus de Bystricia care figurează în registrele de evidenţă ale dijmelor papale între 1332-1333. Lăcaşul de cult este ridicat la începutul secolului al XIV-lea, imediat după venirea primilor colonişti saşi.  
Basilica  Epoca medievală timpurie (2/2 sec. XIV)   Zidirea noii biserici, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, a dus la ridicarea unei bazilici romanice cu trei nave, având un cor poligonal şi două turnuri ce flancau intrarea principală a peretelui nordic al corului, ce va fi lărgită după mijlocul secolului al XVI-lea.

Biserică nouă (cu 5 faze de construcţie - bazilică (I)
 
Basilica  Epoca medievală (sec. XV)   Într-o a doua etapă, biserica a fost reconstruită în stilul unei bazilici gotice: navele sunt despărţite prin stâlpi octogonali, care au luat, odată cu refacerea bolţilor din veacul al XV-lea, în partea superioară o formă cilindrică. În biserică şi în cimitirul perimetral au fost ridicate mai multe altare şi capele amintite în documentele vremii. Un exemplu în acest sens este un altar închinat apostolilor Petru şi Pavel ce a fost ridicat în biserică la 1499.

bazilica-gotica (II)
 
Basilica  Epoca medievală   O a treia etapă de construcţie începe în 1475 şi este finalizată în 1520. Biserica devine o biserică hală în stil gotic cu o incintă de zid.

bazilică gotică cu zid de incintă (III)
 
Basilica  Epoca modernă   În anii următori biserica nu mai cunoaşte refaceri majore, dar în urma incendiului din 1857, când este distrus acoperişul şi ceasul turnului, va fi refăcut ultimul etaj al acestuia în stilul neogotic. Ultima renovare a monumentului s-a realizat în 1926 după planurile arhitectului Hermann Phleps din Danzig.

Gotic şi neogotic (V)
 
Turn  Epoca medievală dezvoltată   Pe zidul de incintă va începe în anul 1487 edificarea unui turn de apărare a oraşului. Includerea turnului în corpul bisericii va duce la demolarea turnului nordic şi ridicarea unui turn cu scară în spirală prin care se asigură un acces independent spre turnul nou construit. În 1478, după demolarea unuia dintre cele două turnuri ale bazilicii romanice, s-a început construirea, alături de turnul păstrat, a unui nou turn care era iniţial plasat în afara zidurilor bisericii şi care va fi legat, prin lucrări de zidărie şi tâmplărie, abia în 1487. Turnul a fost construit în mai multe etape: în 1487 s-a ajuns până la mijlocul etajului al doilea, după cum arată cifra 1487 săpată pe peretele exterior nordic, anul 1509 este săpat apoi la marginea superioară a peretelui nordic la etajul trei, la nivelul patru este înscris anul 1513, iar la ultimul etaj, al cincilea este scris anul 1519, deşi lucrările vor fi finalizate abia în 1544. Concomitent a fost montat în turn un ceas. În incendiul din 1857, turnul a ars fiind apoi refăcut în partea superioară în 1861, când a fost montat remontat ceasul.

Turnuri ale zidului de incintă
 

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 272, poz. 403 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Mândrescu, Gheorghe, Acta Musei Napocensis, XIX, Cluj, 1982, 620-626
3. Mândrescu, Gheorghe, Arhitectura în stil Renaștere la Bistrița, Presa Universitară Clujeană, 1999
4. Drăguț, Vasile, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, București, 1976, 52 [Publicaţie]