Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN36435.10
NumeSitul arheologic de la Broscăuţi - Hârtop
JudețBotoşani
Unitate administrativăBroscăuţi
LocalitateBroscăuţi
PunctHârtop
ReperSitul se află la sud-est de satul Broscăuţi, pe un platou la altitudinea de 145 m. Pe latura sudică, înspre Valea Iepăriei, versantul este puternic afectat de eroziune, iar în nord şi est coboară în pantă lină spre valea Jijiei. Locul este cunoscut de localnici sub denumirea de Hârtop.
Forma de reliefplatou
Categorielocuire şi descoperire funerară
Tipgroapă şi mormânt
Data descoperirii2018
Stare de conservareprecară / 29.01.2020
Riscuri naturaleAlunecări de teren: 5 / 29.01.2020
Data ultimei modificări a fişei29.1.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
groapă  Eneolitic Horodiştea-Gordineşti În profil, groapa avea formă de clopot, cu fundul cotlonit şi a fost săpată în lutul galben până la adâncimea de 140 cm, raportat la suprafaţa actuală de călcare. A fost umplută forţat cu lut galben-maroniu, materialul arheologic concentrându-se în partea inferioară a complexului, într-un strat de sol negricios de cca. 30 cm grosime, cu conţinut mare de cenuşă şi cărbune. Inventarul gropii este alcătuit din material ceramic, în care predomină net categoria ceramicii negre, resturi osteologice provenite în special de la rumegătoare mici, 3 fusaiole de lut, piese de silex, un fragment de râşniţă, un împungător de os. La est de complexul investigat, în malul versantului, a fost identificată o altă groapă cu material Horodiştea  
Mormânt  Epoca romană (secolele II-III d.CHr.) Sarmată Groapa mormântului s-a conturat la cca. 50 cm adâncime, iar fundul la 105 cm. Aceasta avea formă rectangulară cu marginile nordice rotunjite şi cu treaptă pe pereţii de est şi de vest. Scheletul era depus pe direcţia N-S, în poziţie întins pe spate, cu mâinile pe lângă corp, şi cu capul spre est. Oasele antebraţului drept se aflau în poziţie secundară, ca urmare a perturbărilor produse de galeriile săpate de rozătoare. Partea sudică a mormântului a fost afectată de prăbuşirea malului, membrele inferioare fiind rupte de la nivelul tibiei. Inventarul mormântului era alcătuit dintr-un vas cu toartă lucrat la roată, depus lângă piciorul stâng, o verigă de fier şi două aplice de cupru găsite între cutia toracică şi braţul stâng şi cca. 100 de mărgele de sticlă de mici dimensiuni, care probabil au fost cusute pe veşmânt, pe partea exterioară a picioarelor.

Câmpia Jijiei superioare şi a Başeului a reprezentat o zonă apreciată de grupurile de populaţii sarmatice, a căror prezenţă în secolele II-III e.n. este atestată prin descoperirile şi cercetările arheologice efectuate în ultimele decenii. Pe valea râului Jijia sunt cunoscute opt obiective arheologice în care au fost identificate morminte izolate sau necropole sarmatice: Broscăuţi, Vorniceni, Dângeni, Iacobeni (com. Dângeni), Strahotin (com. Dângeni), Truseşti, Albeşti, Pogorăşti (com. Răuseni).
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. diagnoză 2018
Nume Prenume Rol
ȚERNA Stanislav 2
VORNICU-ȚERNA Andreea 1
SETNIC Eduard Gheorghe 1
CIUCALĂU Daniel 1
Instituţia Rol
Muzeul Județean Botoșani 1
Universitatea "Școala Antropologică Superioară", Chișinău 2

Bibliografie
1. Vornicu-Țerna, Andreea, Cronica cercetărilor aheologice din România. Campania 2018, 2019 [Raport] (sursa fişei de sit)