Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   179132.38
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   B-I-s-B-17897; B-II-a-A-18781
Nume   Situl arheologic de la Bucureşti Centrul Istoric - Piaţa şi Biserica Sf. Anton
Județ   Bucureşti
Unitate administrativă   Municipiul Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Adresa   Str. Franceză Nr. 33
Punct   Piaţa Sf. Anton (fosta Piaţă de Flori)
Reper   Situl este localizat în Centrul Istoric, pe malul stâng (nordic) al Dâmboviţei, între str. Şepcari şi str. Franceză, între vestigiile Curţii Domneşti (Curtea Veche) la vest şi Bd. Ion C. Brătianu (fost Bd. 1848) la est.
Reper hidrografic - nume   Dâmboviţa
Reper hidrografic - tip   râu
Categorie   structură de cult; locuire
Tip   edificiu religios; aşezare
Descriere   Situl cuprinde vestigiile investigate în zona Pieţei Sf. Anton (fosta Piaţă de Flori), la est de vestigiile Curţii Domneşti (Curtea Veche).
Observații   Primele cercetări în acest sector au fost realizate în anii 1959-1960, în cadrul proiectului Şantierul Arheologic Bucureşti, fiind necesare din cauza construcţiei blocurilor de pe Bulevardul 1848 (azi Bd. Ion C. Brătianu).
Data ultimei modificări a fişei   16.02.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca migraţiilor (sec. VI -VII)    

Urmele unor locuinţe din secolele VI -VII au fost descoperite în 1962.

 
Aşezare  Epoca medievală timpurie (Sec. IX - XI)    

Au fost identificate din această perioadă, sub pivniţe medievale, urmele unor locuinţe semiîngropate şi material ceramic în care predomină vasele borcan.

 
Biserică  Epoca medievală (Sec. XVI)   13 mai 1563 

Biserica cu hramul Buna Vestire, denumită şi Biserica Sfântul Anton în amintirea bisericii dispărute din estul Pieţei Sf. Anton, este cea mai veche biserică cunoscută din Bucureşti, construită de domnitorul Mircea Ciobanul şi fii săi în secolul al XVI-lea, undeva între 1545-1559, ca biserică a curţii domneşti, pe locul unei biserici mai vechi din lemn. Biserica a cunoscut o serie de distrugeri şi refaceri de-a lungul secolelor, aspectul actual fiind cel realizat în urma restaurării coordonate de Comisia monumentelor istorice în anii 1928-1935, restaurare care reuşeşte să redea aproape integral forma originară.

Până în anii 1970, biserica a fost înconjurată de construcţii la sud şi la est.

B-II-m-A-18781.01 
Turn de poartă  Epoca medievală târzie (sec. XVII-XVIII)    

Fundaţiile turnului Porţii de Jos a Curţii Domneşti şi părţi din zidul de incintă au fost descoperite sub pavajul Străzii Franceze, prima oară în săpăturile din 1970 apoi în 2006, cu ocazia cercetărilor preventive pentru amenajarea Pieţei Sf. Anton. Poarta de Jos a fost demolată de domnitorul Nicolae Mavrogheni, descoperirile evidenţiind aspecte din ultima etapă de funcţionare a turnului şi anume cel reconstruit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.

 
Stradă  Epoca medievală (Sec. XVII-XVIII)    

Au fost identificate urmele unor uliţe podite cu scânduri de lemn, în colţul de sud-est al Pieţei, care probabil lega Curtea Domnească de o zonă în est, traversând Bulevardul Ion C. Brătianu de azi spre str. Patriei. Uliţa era podită pe centru cu bârne lungi de 2,80 metri şi pe laturi cu podele de câte 1,5 metri lungime. Aceste bârne erau prinse cu ajutorul unor cuie de lemn în grinzi de stejar puse longitudinal.

 
Aşezare  Epoca medievală (Sec. XV)    

În nordul Pieţei Sf. Anton, la fosta intersecţie a str. Covaci cu Bd. 1848 (azi Ion C. Brătianu), unde s-au construit blocuri, a fost descoperită în 1960 groapa unui bordei din sec. XV, de formă rectangulară cu pereţii drepţi, necăptuşiţi, una din laturi avînd lungimea de 4,8 metri. Groapa acestui bordei nu a putut fi cercetată în întregime deoarece o parte intra sub trotuarul bulevardului. Materialul ceramic cuprindea oale cu formă globulară, lucrate la roata repede şi străchini cu suprafaţa interioară acoperită cu smalţ.

 
Conductă  Epoca medievală (Sec. XVI-XVII)    

La intersecţia Bd. 1848 cu str. 30 Decembrie (azi B. Ion C. BrătianuStr. Francează , sub temeliile unor construcţii din sec. al XVIII-lea a fost descoperită în 1960 o conductă de apă şi resturile unei uliţe podite. Aflată la -2,50 m faţă de nivelul actual conducta se compunea din olane, din lut ars, protejate de un manşon gros de mortar cuprins între cărămizi puse vertical şi orizontal. Ea se îndrepta spre Curtea Domnească avînd orientarea sud est-nord vest. Este foarte posibil ca această conductă să fi făcut parte din sistemul aşa-numitei visterii a apelor descoperită cu ocazia săpăturilor din anii 1953-1954 în curtea bisericii Curtea Veche.

 
Biserică  Epoca medievală târzie (1735)    

În partea de est a Pieţei Sfântul Anton se păstrează fundaţiile, marcate la suprafaţă, ale bisericii vechi cu hramul Sfântul Anton. Biserica, zisă şi Biserica Puşcăriei deoarece se afla în apropierea închisorii Curţii Vechi, a fost construită în 1735 de un anume Petre, fiul lui Enciu din Serbia, probabil pe locul unde fusese biserica doamnei Maria, distrusă în 1595.
Dup ce a trecut prin două incendii puternice, în 1804 şi 1847, biserica nu a mai fost refăcută.

 
Necropolă  Epoca modernă (Sec. XIX)        
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2006

Muzeul Municipiului București SANDU-CUCULEA Vasilica
2. cercetare preventivă 1959-1960

Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti ROSETTI Dinu V.
PANAIT Panait I.

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 453, poz. 144 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Cuculea, Vasilica, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3611 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Cuculea, Vasilica, 2006 [Fişă de sit]
5. Panait, I. Panait, Observaţii arheologice pe şantierele de construcţii din Capitală, Cercetări arheologice în Bucureşti, I, 1963, 139-148, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=64952-observatii-arheologice-pe-santierele-de-constructii-din-capitala--cercetari-arheologice-in-bucuresti--1-i-1963 [Publicaţie]
6. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Basilica, București, 2017, 425-426 [Publicaţie]
7. Popescu, Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Populaire Roumaine en 1962, Dacia - Revue d'archéologie et d'histoire ancienne, 7, București, 1963, 584, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=107120-les-fouilles-archeologiques-dans-la-republique-populaire-roumaine-en-1962--dacia-revue-d-archeologie-et-d-histoire-ancienne-institutul-de-arheologie-vasile-parvan--7-1963 [Publicaţie]
8. Morintz, Sebastian, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1971), Dacia - Revue d'archéologie et d'histoire ancienne, 16, București, 1972, 332, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=108183-les-fouilles-archeologiques-en-roumanie-1971--dacia-revue-d-archeologie-et-d-histoire-ancienne-institutul-de-arheologie-vasile-parvan--16-1972 [Publicaţie]
9. Babeș, Mircea, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1970), Dacia - Revue d'archéologie et d'histoire ancienne, 15, București, 1971, 366, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=108122-les-fouilles-archeologiques-en-roumanie-1970--dacia-revue-d-archeologie-et-d-histoire-ancienne-institutul-de-arheologie-vasile-parvan--15-1971 [Publicaţie]
10. Cantacuziono, Gh., Săpăturile arheologice din Bucureşti, Materiale şi Cercetări Arheologice, 8, 1962, 767-773, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=122717-sapaturile-arheologice-din-bucuresti--materiale-si-cercetari-arheologice--8-1962 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll