În timpul cercetărilor din 1991, imediat după înlăturarea planşeului de beton armat, de la nivelul străzilor Lipscani-Băcani, au apărut substrucţiile unei clădiri moderne, la care s-a folosit fier beton şi cărămidă, reprezentând un subsol aflat într-o stare bună de conservare.
Accesul se făcea pe latura vestică, din strada Bacani: încăperea păstrează un mozaic foarte frumos ornat cu rozete cu opt straturi; dimensiunile mozaicului: lungimea 12,25 m şi lăţimea 4,65 m. Zidurile laterale sunt construite din cărămidă cu dimensiunile de 270 x 120 x 80 mm. Încăperea a fost compartimentată de câţiva contraforţi pe care se sprijină o boltă, care astăzi este distrusă. Cărămizile de la boltă sunt mai subţiri şi au următoarele dimensiuni: 250 x 120 x 40 mm. Singurul arc de boltă, păstrat parţial, se află la extremitatea sudică a construcţiei, pe latura aflată spre strada Lipscani. Materialul arheologic recoltat este extrem de sărăcăcios: ceramica uzuală şi smălţuită, câteva fragmente de vase de sticlă - datează din sec.XVIII-XIX.