Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN179132.32
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010B-I-s-B-17890
NumeSitul arheologic de la Bucureşti - Cotroceni
JudețBucureşti
Unitate administrativăMunicipiul Bucureşti
LocalitateBucureşti
AdresaBd. Marinescu Gheorghe, nr. 2
PunctCotroceni
ReperSitul este localizat în cartierul Cotroceni, pe terasa malului drept al Dâmboviţei, între Bd. Iuliu Maniu şi Vasile Milea la S şi Şoseaua Grozăveşti la E şi la V de Grădina Botanică.
Categorielocuire civilă
Tipaşezare rurală şi necropolă
ObservațiiSăpăturile arheologice au fost efectuate de Muzeul de istorie al Municipiului Bucureşti în două campanii - 1977, imediat după cutremur şi în 1984. Campania de cercetări arheologice 1984 nu şi-a putut propune decât salvarea pietrelor funerare, a mormintelor. Deşi în sec. XX au avut loc reamenajări făcute de arh. Paul Cerchez, bisericii i se acorda puţină atenţie. Mici reparaţii i se fac în 1903 şi 1940. În 1984 biserica este demantelată din ordinul lui Ceauşescu, şi scoasă de pe Lista Monumentelor Istorice.
Stare de conservarebună / 01.01.1992
Regim de proprietateBOR
Proprietarprivat
Data ultimei modificări a fişei13.3.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu Glina III    
Aşezare rurală  Epoca medievală (sec. XVI) neprecizată    
biserică  Epoca medievală timpurie (1679-1680) neprecizată Ctitoria lui Şerban Vodă Cantacuzino, ridicată între anii 1679-1680 este una dintre cele mai frumoase şi mari construcţii bisericeşti. Avea 31,75 m lungime şi 17,87 lăţime. Era de plan triconc cu pronaos, naos, altar şi pridvor. Pictura murală a fost făcută de Pârvu Mutu. Cutremurul din 1802 a dus la prăbuşirea bisericii. Refăcută în 1806 de stareţul Visarion. Biserica a adăpostit mormintele familie Cantacuzino, inclusiv pe al voievodului Şerban Vodă. Pronaosul adăpostea 12 coloane canelate pe care se sprijinea o turlă mică. Accesul în naos era permis de un spaţiu în care se inscria şi gropniţa ctitoricească. Absidele laterale semicirculare în interior şi poligonale către exterior susţineau turla mare.

În cadrul primei campanii de cercetare a fost cercetat doar pavimentul, fiind astfel identificate două nivele de construcţie. Nivelul medieval de sec. XVI reprezintă un schit dedicat sfinţilor mucenici Serghie şi Vacho.
 
biserică  Epoca modernă (1802-1806)   Lăcaşul ridicat în urma cutremurului de la 1802, între anii 1802-1806 de stareţul Visarion, deşi bine proporţionat a pierdut din monumentalitate prin absenţa a două tule care căzuseră la cutremur şi nereclădite după aceea.  
Necropolă  Epoca medievală (sec. XVI) neprecizată 6 morminte din biserica Cotroceni au fost cercetate în iunie 1984. Ele aparţineau familiei Cantacuzino. În nişa dintre pronaos şi naos, pe latura sudică se află mormântul voievodului Şerban Vodă Cantacuzino.  

Bibliografie
1. Cantacuzino, Gheorghe, Mănăstirea Cotroceni, Bucureşti, 1968 [Publicaţie]
2. Panait, Panait I., Însemnări arheologice pe şantierele de construcţii din Bucureşti. Dealul Grozăveşti., Bucureşti, 1969 [Publicaţie]
3. Ionescu, Mihai, Istoria Cotrocenilor, Lupeştilor (Sf. Elefterie) şi Grozăveştilor., Bucureşti, 1902 [Publicaţie]
4. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
5. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, 451, poz. 120 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
6. Panait, Panait I., Cercetări privind biserica mănăstirii Cotroceni din Bucureşti, RMI, anul LXI, nr.1, Bucureşti, RMI, 1, LXI, Bucureşti, 1992, 13-26 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti, 1961, 191-192 [Publicaţie]
8. Călători străini despre "Ţările Române, București, 1983, 198
9. Potra, George, Averea lui Şerban Cantacuzino şi întemeierea m-rii Cotroceni, IV, RIR, 1934