Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   179132.33
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   B-I-s-B-17892
Nume   Situl arheologic de la Bucureşti - Piaţa Unirii
Județ   Bucureşti
Unitate administrativă   Municipiul Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Reper   Situl se află în Piaţa Unirii, pe malul drept al Dâmboviţei, la poalele Dealului Patriarhiei, unde se afla, până la finele secolului XIX, palatul construit de Constantin Brâncoveanu.
Reper hidrografic - nume   Dâmboviţa
Reper hidrografic - tip   râu
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Data ultimei modificări a fişei   08.09.2022
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca medievală timpurie (sec. IX - XI)       B-I-m-B-17892.02 
Palat  Epoca medievală (sec. XVII - XVIII)    

Palatul a fost construit de Constantin Brâncoveanu la sfârşitul secolului al XVII-lea pe locul fostelor case ale lui Preda Brâncoveanu, bunicul său. Aici, în faţa porţilor vechilor case, fuseseră ucişi de către Mihnea-Vodă, în februarie 1655, tatăl lui Constantin Brâncoveanu şi fraţii viitorului domnitor. Pe locul unde aceştia fuseseră ucişi, se ridicase o cruce de piatră, a cărei replică se păstrează azi.
Palatul a fost cunoscut în secolele XVIII—XIX sub numele diverşilor săi proprietari: Grigore Brâncoveanu, Manolache Brâncoveanu, Gheorghe Bibescu.
De-a lungul anilor, palatul a suferit multe avarii şi transformări. Ion Ghica menţionează că a fost de multe ori zidit şi rezidit, restaurat şi părăsit; a fost palat, cazarmă, spital şi ruină.
După tragica moarte a lui Constantin Brîncoveanu, palatul a fost distrus de turci. După aceea, a devenit localul Carvasaralei (vămii domneşti). În timpul războiului ruso-austro-turc dintre 1768 şi 1774, fiind ruinat, parte din curtea palatului fusese ocupată de casele diverşilor târgoveţi.
Refăcut, a fost locuit un timp de Caragea vodă, după arderea Curţii Noi, apoi de Tudor Vladimirescu, în 1821. A fost refăcut din nou de G. Bibescu, care îşi avea reşedinţa în acest palat, cunoscut pe atunci sub numele de palatul Bibescu.
După cum rezultă din planul oraşului din anul 1871, palatul Bibescu era situat către dealul Mitropoliei; restul locului, ocupat acum de Piaţa Unirii, era un întins parc. În secolul al XVIII-lea, în acest parc se găsea un foişor şi un eleşteu.

B-I-m-B-17892.01 

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 451, poz. 122-124 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Cuculea-Sandu, Vasilica, Lista siturilor arheologice din municipiul București, 2000 [PUG]
4. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Basilica, București, 2017, 72-74 [Publicaţie]
 
 
Scroll