Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN55366.01
NumeSitul arheologic de la Câmpia Turzii - Nod Rutier
JudețCluj
Unitate administrativăMunicipiul Câmpia Turzii
LocalitateCâmpia Turzii
PunctNod Rutier
ReperSitul arheologic este amplasat la ieşirea din Câmpia Turzii spre Târgu Mureş, de-a lungul DN 15.
Forma de reliefpodiş
Utilizare terenpăşune
Categorielocuire
Tipaşezare şi necropolă
DescrierePrimele descoperiri din zonă au fost semnalate în anul 1999, în contextul lărgirii DN 15. Atunci au fost cercetate câteva locuinţe adâncite datate în epoca romană târzie şi în evul mediu timpuriu. Cercetările au fost reluate în 2009, în cadrul proiectului Autostrada Transilvania. Iniţial, din cele 20,9 ha vizate de către proiect, s-a delimita spaţial o zonă de circa 5 ha cu descoperiri arheologice. Dar, având în vedere priorităţile de construcţie, doar o suprafaţă de aproximativ 1 ha a fost cercetată. Pe restul de 4 ha s-a făcut doar o decopertare parţială fiind identificate o parte din complexele existente fără a fi cercetate. Aşa cum o arată repartiţia spaţială a complexelor şi a materialului identificat până în prezent, situl continuă şi în afara zonei vizate iniţial de proiectului Autostrada Transilvania, dimensiunea sa totală fiind mai mare. Descoperirile din campaniile arheologice din 2009-2010 şi 2013 au evidenţiat faptul că este vorba despre cel mai mare sit de epocă avară din România (secolele VI-X). Au fost identificate 687 de complexe, dintre care 621 de complexe funerare (morminte) şi 66 de complexe de habitat (gropi, cuptoare, locuinţe adâncite). Doar pentru aproximativ 350 dintre aceste complexe arheologice cercetarea a fost finalizată.
Data descoperirii1999
Suprafața sitului 5 ha
Data ultimei modificări a fişei20.10.2016
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca migraţiilor (sec. VI-X) avară Din cele 66 de complexe de habitat (gropi, cuptoare, locuinţe adâncite), în 2013 au fost cercetate 2 locuinţe adâncite, pe o suprafaţă de aproape 240 de m2. Au fost identificate şi două complexe noi, numărul complexelor identificate până în prezent ajungând la 689. Aşezarea este suprapusă de necropola tărzie avară.
Locuinţele săpate erau adâncite în pământ, suprafaţa locuibilă fiind de circa 12-13 mp. La nivelul podelei, la marginea spaţiului locuit, s-au conturat urmele unor gropi de stâlpi pentru susţinerea acoperişului. Una dintre locuinţe era prevăzută cu o instalaţie de foc, amenajată în colţul nordic (o vatră simplă înconjurată cu pietre de râu de dimensiuni medii). Locuinţele din aşezare sunt de formă patrulateră, cu colţurile rotunjite, fiind parţial adâncite în pământ. S-au putut observa o anumită sistematizare a aşezării, locuinţe fiind aliniate conform unei trame stradale. Descoperirea unor cuptoare pentru ars ceramica şi a unei mari cantităţi de zgură, indică puternice activităţi meşteşugăreşti.
Lipsa materialului arheologic de pe podeau locuinţelor precum şi lipsa materialelor incendiate indică faptul că locuinţele au fost abandonate în mod paşnic. Din umplutura complexelor au fost recoltate puţine fragmente ceramice, oase de animale şi câteva obiecte din fier. Chiar şi aşa, puţinul material arheologic descoperit în complexele de habitat poate fi pus în legătură cu unele materiale descoperite în necropola aflată la mică distanţă de locuinţe.
 
Necropoă de înhumaţie  Epoca migraţiilor (sec. VI-X) avară În complexele funerare, ritul de înmormântare a fost exclusiv inhumaţia, iar harta descoperirilor ne indică concentrare a mormintelor în trei zone distincte. După inventarul funerar se pot diferenţia clar două faze cronologice. Un grup restrâns de morminte indică un orizont ulterior funcţionării aşezării, unele morminte fiind amplasate chiar în fosta aşezare, prezentând un inventar diferit.
Mormintele aveau în inventar obiecte specifice epocii avare târzii. Mormintele de femei conţineau şiraguri de mărgele din sticlă, cercei de bronz şi argint. Mormintele de bărbaţi prezentau în inventar catarame simple şi centuri sofisticate (cu curele anexe, aplici şi capete de curele din bronz) sau ustensile (amnare, cuţite).
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 2015
Nume Prenume Rol
PIROSKA Eszter 2
POP Anca 2
FURCOVICI Horia-Petru 2
KYCZA Richird Rybert 2
COVRIG Petru-Cosmin 2
SZÁSZ Hajnal 2
TALOȘ Teodor 2
PÉTER Szilvia Sára 2
PUPEZĂ Luca Paul 1
NAGY Szabolcs 1
ROMAN Cristian Aurel 1
Instituţia Rol
MNIT 1
UBB Cluj 2
2. cercetare sistematică 2014
Nume Prenume Rol
NAGY Szabolcs 2
PIROSKA Eszter 2
ROMAN Cristian Aurel 2
POP Anca 2
PÉTER Szilvia-Sára 2
FERENCZI Marton 2
SZABÓ Bernadette 2
ANTAL Adriana 2
SAJTER László 2
KÓCZA Richárd Róbert 2
BARB Claudiu 2
PUPEZĂ Paul Luca 1
Instituţia Rol
MNIT 1
UBB Cluj 2

Bibliografie
1. Pupeză, Luca Paul, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, XLIX, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 100-101, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5367&d=Luna-Cluj-Nod-Rutier-2014 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Pupeză, Luca Paul, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, 2016, 54-55, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5556&d=Campia-Turzii-Cluj-Nod-Rutier-2015 [Publicaţie]