Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN63063.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010CT-I-s-A-02600.01
NumeSitul arheologic de la Capidava - Cetate
JudețConstanţa
Unitate administrativăTopalu
LocalitateCapidava
PunctCetate
ReperSitul se află la marginea de sud-vest a satului şi la o distanţă egală, respectiv 27 km, între Axiopolis şi Carsium. Aceasta este amplasată pe malul stând al Dunării, pe un pinten de stâncă şi reprezintă un loc faborabil pentru trecerea fluviului, oferind avantajului unei poziţii strategice naturale.
Forma de reliefdeal
Categorielocuire civilă
Tipcetate
DescriereCetatea poartă un nume getic, iar acest lucru sugerează existenţa unei aşezări pre-romane peste care, în timpul lui Traian a fost ridicată tabăra militară, la începutul secolului al II-lea, în cadrul unei iniţiative de dezvoltare a limes-ului dunărean.
Toponimul a fost păstrat pe parcursul perioadei romane, după cum o dovedesc şi sursele literare.
ObservațiiCetatea a fost supusă unui proces de restaurare.
O porţiunie din latura dinspre Dunăre a cetăţii şi aproape jumătate din latura de sud-vest au fost distruse de o carieră de piatră.
DescoperitorCăpitanul Mihai Ionescu-Dobrogeanu şi Grigore Tocilescu
Data descopeririisfârşitul secolului al XIX -lea
Suprafața sitului 1,5 ha
Stare de conservaregrav afectat / 18.05.2020
Riscuri naturaleExces de apă în sol: 2 / 18.05.2020
Riscuri antropiceAfectare parţială: 3 / 18.05.2020
Regim de proprietatepublică
Proprietaradministrator MINAC
Data ultimei modificări a fişei21.5.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Locuire  Paleolitic      
Locuire  Mezolitic      
Castru  Epoca romană timpurie (sec. II p. Chr.)   La începutul secolului al II-lea, la Capidava se construieşte un castru. Fortificaţia iniţială a fost afectată de invazia costobocilor din anul 170 p. Chr.
Fortificaţia avea un plan dreptunghiular, patru porţi şi colţurile rotunjte, cu turnuri interioare. De asemenea, dispunea şi de o instalaţie portuară, care probabil era accesată printr-o poartă specială, situată pe flancul dinspre Dunăre al cetăţii. Însă atât castrul cât şi şanţirile şi valul de apărare au fost modificate de contrucţiile şi amenajările din epoca romană târzie.
Din cauza amenajărilor ulterioare, există dovezi arheologice puţine cu privire la această primă etapă. Totuşi, numeroase inscripţii ne oferă informaţii despre garnizoană şi aşezarea civilă ce a înflorit ăn apropierea cetăţii. Astfel, cetataea a fost construită de un detaşament al legiunii XI Claudia, iar mai târziu a fost ocupată de cohorta I-a de germani.
 
cetate  Epoca romano-bizantină (sec. III-VII)   Cetatea a cunoscut mai multe faze constructive. Prima dintre acestea a avut loc la sfârşitul secolului III, o dată cu rspingerea goţilor peste Dunăre, în jurul anului 270. O dată cu acestă refacere, zidurile au fost realizate într-o nouă tehnică, reprectiv din piatră de calcar, cu două paramente, legate cu mortar de var în care fuseseră aruncaţi bolovani şi lespezi de piatră brută. Curtinele aveau paramente din piatră cubică de dimensiuni mici, iar turnurile era construite din blocuri imense.
Pe parcursul perioadei Dominatului, fortificaţia a fost din nou reparată. Prima refacere a avut loc în a doua jumătatea a secolului al IV-lea, iar cea de-a doua la sfrâşitul secolului V - începutul secolului VI. Curtina a fost întărită, astfel că turnurile în formă de potcoavă au fost înlăturate, iar cele rectangulare a fost reparate, alături de porţi.
Din a doua jumătate a secolului al III-lea şi până la sfârşitul stăpânirii romane la Dunărea de Jos, Capidava este menţionată în izvoare ca un puternic centru militar, economic şi religios. În ceea ce priveşte acest ultim aspect, din Notitia Episcopatuum aflăm despre existenţa la Capidava a unui centru episcopal al Scythiei, fapt atestat şi de unele descoperiri arheologice, între care cea mai importantă este bazilica paleocreştină aflată în colţul de nord-est al cetăţii şi care se pare că a funcţionat cel puţin până în timpul domniei lui Justin II (565-568).
 
Aşezare  Epoca bizantină (sec. IX-XI)   În a doua jumătate a secolului al X-lea, în contextul disputelor dintre Imperiul Bizantin şi Rusia Kieveană, care ameninţa cu ocuparea regiunii, a fost afectată, se pare, şi cetatea de la Capidava, locuirea cunoscând o scurtă întrerupere. Însă după restabilirea păcii în zonă, prin victoria din anul 971, obţinută de împăratul Ioan Tzimiskes împotriva cneazului kievean Sviatoslav la Durostorum-Silistra, cetatea cunoaşte un nou moment de strălucire. Ioan Tzimiskes reorganizează teritoriile de la Dunărea de Jos şi reface fortăreţele de pe vechiul limes scitic.
Capidava îşi reocupă astfel locul între principalele puncte fortificate ale sistemului defensiv bizantin.
Această etapă de locuire, care începe în anul 971, cunoaşte trei momente distincte: a). perioada până la revirimentul bulgar din anul 980; b). perioada dintre campania antibulgară a împăratului Vasile al II-lea din anul 986 şi raidurile pecenegilor din anul 1036; c). Perioada cuprinsă între 1036 şi atacul uzilor din anul 1064.
 
Cetate  Epoca romano-bizantină neprecizată Sectorul I se întinde de la latura de nord-vest a zidului de incintă, curtinele A, B şi C, până la axa Turnului 4. Pe această suprafaţă au fost descoperite bordee datate în perioada secolelor IX-XI, bordee de secol VII, locuinţe din perioada secolelor V-VI. Săpătura efectuată în interiorul unei locuinţe a permis identificarea a trei faze succesive de locuire, locuinţa fiind distrusă şi refăcută de tot atâtea ori. Fiecărei faze ii corespunde câte o podină de lut galben, fin, bine bătut şi finisat. La fiecare refacere, straturile de cenuşă, amestecată cu cărbune provenind de la bârne, nu au fost îndepărtate, ci nivelate, apoi acoperite cu pământ, nivelat şi bătut apoi cu stratul de lut al noii podine. Fiecare distrugere a locuinţei s-a datorat unui incendiu, urmele acoperişului şi structurii de lemn calcinate fiind vizibile sub fiecare podină de lut. Originea incendiului care a devastat locuinţa în primele două faze de existenţă nu poate fi precizată (cataclism natural, accident sau distrugere, în urma unui atac). Ultima distrugere poate fi însă cu siguranţă legată de invazia slavă de la începutul secolului al VII-lea. În interiorul locuinţei, înainte de ultima distrugere, a fost depozitată o grămadă de cărămizi de chirpic, stivuită cu grijă pe podea, probabil cu scopul de a fi protejate de intemperii până la punerea lor în operă. Faptul că între grămada de cărămizi de chirpic şi podeaua ultimei faze de locuire nu se află cenuşă şi nici resturi de bârne arse, care erau vizibile în număr mare la partea superioară a grămezii de cărămizi de chirpic, exclude posibilitatea ca respectivele cărămizi să se fi prăbuşit din suprastructura zidului locuinţei. La aceasta se adăuga modul ordonat de aşezare a materialelor de construcţie. Resturile ceramice recoltate de sub podinele primelor două faze de locuire sunt caracteristice secolului V şi secolului VI, ceea ce conduce la concluzia că edificiul a funcţionat pe parcursul a aproape două sute de ani, până la distrugerea lui completă, timp în care a mai suferit două distrugeri intermediare.
Dezvelirea unei mari suprafeţe din imediata vecinătate a edificiului basilical a dat posibilitatea unei vederi de ansamblu asupra acestei zone a cetăţii, unde săpăturile au pus în evidenţă faptul că bazilica mică, de secol IV-V era înconjurată de edificii cu caracter de locuinţă, de mari dimensiuni. Unele dintre acestea au fost sacrificate prin construirea bazilicii mari (de secol VI), care a suprapus edificiul basilical mai vechi.
 
Construcţie  Epoca romano-bizantină neprecizată Sectorul se întinde de la axa Turnului 4 până la axa Turnului 5 şi de la latura de nord-est a zidului de incintă, curtinele C şi D, până la axa porţii mari.  
Construcţie  Epoca romano-bizantină (sec. IV-VII p. Chr.) neprecizată În acest sector a fost descoperită o aşezare cu bordeie de epocă medievală care suprapune şi deranjează ultimele straturi romano-bizantine din secolele VI - VII p. Chr.
Pentru perioada romană târzie a fost descoperit un edificiu "Corpul de Garda". Acesta reprezintă, prin dimensiuni şi deschidere, cea mai impunătoare construcţie romană la Capidava. Săpăturile începute încă din 1943, reluate între 1987-1993, au identificat o clădire de plan bazilical, cu trei faze constructive în imediata apropiere a porţii principale (de sud) a cetăţii, adosat curtinei H a acesteia. Dimensiunile sunt de 32 x 23 m (împreună cu porticul aferent şi numai 32 x 18,75 m doar pentru edificiul bazilical propriu zis). La interiorul acestuia au fost identificate două rânduri de câte 7 pile, cu rol de susţinere a acoperişului; alte şase pile au fost adosate zidului de incintă. Porticul era
dotat şi el cu pile de zidărie, uşurând accesul spre strada principală a cetăţii. În primele două faze de funcţionare (sec. IV, sec. IV-V), edificiul a fost acoperit unitar, cu o şarpantă masivă, sprijinită pe zidurile perimetrale şi pe pilele din cele două şiruri interioare, ca şi pe pilele porticului exterior. Această şarpantă susţinea o învelitoare de ţigle cu dublă pantă şi gabluri pe laturile scurte. În această etapă, funcţia edificiului era, probabil, de antrepozit - horreum (poate horreum frumentarium
cu suspensurae pentru ventilarea cerealelor). A doua fază marchează şi o refacere parţială (concomitent reconstrucţiei curtinei H a cetăţii, la sfârşitul sec. V), când sunt amenajate şi trepte pentru acces la drumul de strajă. A treia fază constructivă înseamnă modificarea sensibilă a planului (sec. VI), prin amenajarea unei curţi interioare deschise, locuirea desfăşurându-se doar în navele laterale. Acestea sunt compartimentate cu ziduri uşoare de chirpic, pentru locuire, respectiv într-un corp de magazii. Funcţia edificiului pare să fi fost aceea de antrepozit şi eventual cazarmă, în uzul garnizoanei de limitanei. Porticul este, în această etapă constructivă, transformat într-un spaţiu închis şi adâncit (pivniţe-depozit), prin construirea de ziduri de piatră cu pământ între pilele lui. Pe baza materialului numismatic, s-a putut stabili încetarea utilizării edificiului în timpul atacurilor barbare din ultima parte a secolului al VI-lea, spre sfârşitul domniei lui Iustin II (565-578 p.Chr.) sau în vremea succesorilor săi, Tiberius II Constantin (578-582) şi Mauricius Tiberius (582-602 p.Chr.). Este foarte posibil ca acest moment dramatic să fi coincis cu cel în care a fost distrusă biserica din colţul de nord al cetăţii, iar coroborarea materialului numismatic pare să indice
prima parte din deceniul 580.
 
Construcţie  Epoca medievală timpurie neprecizată Sectorul se întinde de la axa turnului 5 până la latura de sud-est a zidului de incintă, curtina G, şi de la 1/2 curtina G până în axul porţii mari.  
constructie  Epoca romană târzie (sec. IV-VI p. Chr.) romană Sectorul V al cetăţii Capidava ocupă o suprafaţă de peste 500 mp, în colţul estic al acesteia.
Situaţia din acest sector este similară cu a celorlalte. Astfel, au fost descoperite mai multe locuinţe medievale timpurii. Situaţia cea mai complexă se află în caroul P 72 unde a fost dezvelit, aproape integral, un bordei (B 1/2002) patrulater, cu panouri de zidărie cu două-trei asize şi cărămidă intercalată, despărţite de interstiţii pentru pari. Podina arsă, de culoare galbenă-cenuşie, acoperită de un strat gros de cenuşă ce provine de la acoperişul de paie, este deteriorată de bolovanii prăbuşiţi ai pereţilor. Pe aceasta s-au găsit trei vase in situ (un vas borcan, puternic bombat cu buza evazată şi două vase tip găleată), un al patrulea (opaiţ sau sfeşnic) fiind descoperit în dărâmătura cuptorului, situat în partea de est-nord-est a bordeiului; lângă cuptor, sprijinită de perete, a fost găsită o piatră de râşniţă. Cuptorul păstrează o parte a calotei, realizată din bolovani de piatră şi cărămidă romană; vatra are substrucţie din fragmente ceramice medievale. De asemenea, din acest bordei au fost recuperate numeroase resturi osteologice şi fragmente ceramice. O descoperire deosebit de importantă, prin unicitatea ei, o constituie un inel din argint, găsit sub podina bordeiului. Importanţa inelului este dată de monograma aflată pe castonul de formă dreptunghiulară, realizată pe corpul literei N, descifrată: Ίωάννου.
Totodată, cercetările întreprinse în acest sector au determinat dezvelirea a două încăperi-magazii, a unui complex termal, o stradă cu două canale; zece încăperi, un pavaj central ce provine de la o piaţetă şi căile de aces dintre acestea. Edificiile sunt datete în periada romană târzie.
Au fost descoperite resturi de barăci romane suprapuse şi parţial folosite drept fundaţii pentru
construcţiile din perioada romano-bizantină. Aceste barăci (contubernia) ţineau seama planimetric de reţeaua stradală existentă şi aveau, probabil, formă dreptunghiulară, cu laturile paralele zidului de incintă al cetăţii. De remarcat este şi destinaţia rezidenţială a zonei: două dintre locuinţele descoperite dispun de băi domestice, pentru care au fost descoperite suspensurae din cărămidă şi praefurnia. Descoperirile cunoscute la vest de via principalis, înspre Dunăre, au în schimb rol oficial.
 
bordeie  Epoca romano-bizantină   Săpătura în acest carou, situat în dreptul intrării marelui edificiu porticat din spaţiul extrem sudic al cetăţii, cunoscut sub numele de "Corpul de Gardă", şi-a propus degajarea elementelor de zidărie pentru limita dinspre NV şi V (¨ W 71 şi ¨ Z 72). După degajarea caroului de o grămadă de piatră acumulată din săpăturile anterioare, s-a procedat la degajarea resturilor unui zid din piatră cu pământ, care încăleca parţial porticul Corpului de Gardă, urmărind traseul acestuia din urmă, situat ¨ W 73. Înălţimea surprinsă a acestui zid târziu era de 0,5 m, iar lăţimea de cca. 0,65 m. S-au descoperit 3 bordeie şi numeroase fragmente ceramice romane-bizantine şi mai puţine din perioada medievală timpurie.  
construcţie  Epoca romano-bizantină (sec. III-XI p. Chr.) romană Se cercetează comandamentului roman târziu - Principia (suprafeţele S 1, S 2, S 3, S 4, S 5 ;fiecare are dimensiunea de 4 x 4 m - total 64 m2). Edificiul a fost sever afectat de alunecări de teren înspre Dunăre în perioadă târzie şi mai ales prin suprapunerea sa în etapa finală de locuire a Capidavei cu o densă distribuţie a locuirii în bordeie medio bizantine.
mediat lângă "Corpul de gardă" se află un edificiu din care nu se mai păstra până de curând la suprafaţa solului decât un zid longitudinal, orientat NV-SE şi al cărui capăt nu fusese în întregime surprins înspre NV. Un alt mic zid transversal, dar care continua la nivelul fundaţiilor, a fost surprins cu prilejul săpării bordeielor medio-bizantine din sectorul VII, atunci când a mai apărut şi o jumătate de absidă care închidea edificiul spre SE. Săpăturile din 1957 au mai evidenţiat şi laturile fundaţiilor a două pile, baze ale unor stâlpi de susţinere a acoperişului, aliniaţi în cea mai mare compartimentare, pe lungimea edificiului. Edificiul, a cărui cercetare sistematică a reînceput în
2013, măsura 26 x 16 m şi era compus din două mari compartimente. Astfel, notăm o încăpere dispusă transversal şi închisă spre SE de o absidă, iar spre NV de un zid plin în care era amenajat un acces, ale cărui urme nu s-au mai păstrat, către al doilea compartiment: o sală trinavată. Această a doua sală trinavată cuprindea - ca detaliu arhitectural - bazele a 9-12 stâlpi care
susţineau suprastructura. Aşadar, un tribunal şi o bazilică militară, constituind împreună comandamentul castelului roman târziu. Potrivit lui Radu Florescu, tipul acesta de comandament este cunoscut în faza romană târzie a castrului Drobeta, dar şi în cetatea subordonată
Capidavei, cea de la Ulmetum (Pantelimonul de Sus). Mai notăm o analogie apropiată la Iatrus (Krivina), în Moesia Secunda. Acelaşi Radu Florescu credea că, odată cu creştinarea oficială, comandamentul va fi îndeplinit (temporar) şi funcţia de bazilică creştină; această ipoteză nu a putut fi confirmată de către cercetările recente. Edificiul a fost în mare parte distrus (latura sa dinspre Dunăre) de alunecarea de soluri de la începutul sec. VII p.Chr. şi de amenajarea în terase a
bordeielor medio-bizantine din zonă.

Stratigrafia este formată din două locuiri.
 
Necropolă  Epoca bronzului   Au fost descoperite două morminte din perioada Bronzului târziu (C34 şi C115), atribuite de noi unei comunităţi de tip Coslogeni. Acestea se pot lega de descoperirile mai vechi de materiale arheologice din aceeaşi perioadă (sceptre-pisălog) apărute întâmplător în nivelurile romano-bizantine din cetate. Aceste descoperiri atestă existenţa unei comunităţi umane din sec. XIII-XII a.Chr. în acest spaţiu.
Densitatea complexelor dovedeşte o intensă exploatare a spaţiului extramuran.

Cu prilejul realizării proiectului de restaurare a cetăţii de la Capidava, în zona extramurană au fost proiectate o serie de construcţii şi amplasamente menite să contribuie la dotările necesare introducerii în circuitul turistic al monumentului. În acest scop, au fost proiectate şi avizate spre execuţie un centru de informare turistică, o parcare, căi rutiere, precum şi o alee de acces către centrul de informare, destinată persoanelor cu dizabilităţi.
 
Necropolă  Epoca medievală   Identificarea necropolei medievale în imediata apropiere a cetăţii aduce o viziune nouă asupra spaţiului în epoca medievală, dacă ar fi să o comparăm cu perioada anterioară, romano-bizantină, când necropola se afla la o distanţă de peste 300 de metri de incintă.  
Biserică  Epoca romano-bizantină (sec. VI)   În interiorul zidurilor, fortificaţia romană târzie de la Capidava, cu o suprafaţă care nu depăşeşte 1,5 hectare, adăposteşte un singur monument paleocreştin. Biserica ocupă o poziţie marginală în colţul de nord-est al cetăţii, în apropierea incintei, în dreptul turnului nr. 2 şi este tangentă cu colţul său nord-vestic la curtina B, în timp ce absida bisericii se găseşte la aproximativ un metru distanţă de curtina C a incintei.
Monumentul creştin a fost identificat de Gr. Florescu în perioada dintre cele două războaie mondiale, cu ocazia amplelor lucrări de degajare a incintei din prima jumătate a secolului XX. În cursul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX şi după anul 2000, monumentul a mai făcut, în câteva rânduri, obiectul unor cercetări de teren. Din anul 2006 explorarea bisericii a fost reluată cu scopul de a revizui integral cercetările anterioare, în vederea publicării ulterioare a rezultatelor.
Descoperirile ilustrează un fenomen simptomatic de supraaglomerare a suprafeţei urbane în perioada secolelor IV-VI p.Chr., când numeroase construcţii cu destinaţii foarte diverse se alipesc curtinelor anterior pomenite, organizându-se practic din punct de vedere urbanistic în funcţie de traseul incintei pe care o folosesc ca punct de sprijin. Pentru implantarea bisericii structurile preexistente, cele mai multe datând din perioada secolelor III-V p.Chr., au fost nivelate şi sigilate practic sub nivelul edificiului creştin. Ocuparea terenului pare foarte intensă în cursul secolelor IV şi V în zona ce va fi ocupată la începutul secolului al VI-lea de monumentul de cult creştin, aşa cum par să o dovedească cele 94 de piese monetare recoltate din săpătură în campania 2015, atât în interiorul, cât şi în exteriorul bisericii, din contexte stratigrafice clare. Totodată, prezenţa mai multor piese cu caracter militar printre artefactele provenind din zona bisericii (umbo de scut, vârf de lance, numeroase piese de centură din bronz) ar putea constitui un indiciu pentru destinaţia militară a unora dintre construcţiile anterioare biserici, aflate sub ruinele sale.
 
Zid de incintă  Epoca romană (sec. III-VI)   Zidul de incintă apare robust şi masiv - lat de 2-2,5 m , iar înălţimea este cuprinsă între 2,50 şi 6 m Acesta este compus din unsprezece curtine (porţiuni intermediare între turnuri) şi nouă turnuri, care urmăresc aproape 5/8 din perimetrul cetăţii. Zidul este construit în opus ciclopaeum, cu două feţe (paramenţi) - apareiaţi în asize de câte circa 60 cm, între care a fost turnat un miez - emplecton - format din pietre neregulate înecate în mortar de var cu nisip. La curtine, paramenţii sunt din bolovani de carieră - opus incertum - iar aici se disting trei faze de construcţie; la turnuri paramentul exterior este totdeauna din blocuri mari, în unele cazuri monumente - funerare dar şi inscripţii, fragmente de statui sau blocuri mari de parament de la edificii monumentale - refolosite ca material de construcţie, în refaceri grăbite. La colţurile cetăţii sunt amplasate simetric mari turnuri în sfert de cerc (evantai), cu o pilă masivă centrală la interior; gangurile boltite de acces erau din cărămidă şi au fost documentate arheologic până la naşterea bolţilor. Pe latura de nord-est, între
turnurile de colţ şi cel central patrulater, se mai păstrează resturile foarte joase a încă două turnuri intermediare (3 şi 5), în formă de U (potcoavă); în 2015 a fost descoperit un al treilea turn asemănător (nr. 9), la jumătatea curtinei G, în imediata apropiere a porţii principale de sud. Cu
prilejul primei refaceri a zidului de incintă - începutul celei de a doua faze romane târzii - aceste turnuri mici, în formă de potcoavă, au fost abandonate şi retezate la nivelul primelor asize din elevaţie.
 
Turn  Epoca romană (sec. III-VI)   Turnul nr 1 este dispus pe latura de nord-vest a cetăţii, iar pe latura lui de sud-vest se află o poartă mică - poternă - cu deschiderea arcuită - arc de cărămizi (din care s-a documentat arheologic doar naşterea arcului); se închidea cu o uşă din blăni solide de lemn, zăvorâtă cu un drug de lemn masiv ce luneca într-un canal orizontal amenajat în grosimea zidului şi se fixa într-un locaş din şpaletul opus al ancadramentului porţii. În interior, turnul are două pile masive centrale, simetrice ce susţineau un planşeu din şarpantă, asemănător situaţiei din turnul 4. În peretele de sud-est al turnului, colinear cu curtinele A şi B, se distinge întreruperea zidăriei, acolo unde se făcea accesul spre cetate, pe o scară de lemn. Cândva, în secolele V-VI, poterna este blocată cu un zid de piatră cu pământ, într-un moment în care turnul este colmatat la interior, ceea ce naşte întrebări asupra funcţionării acestuia în această vreme. Despre cele două turnuri patrulatere ale Capidavei (de
tip phrourion) ştim că adăposteau la partea superioară platforme de artilerie cu baterii de ballistae, care ţineau la distanţă atacatorii pentru cele două laturi pe care fuseseră ridicate. Asemenea turnuri masive patrulatere reprezintă elemente defensive specifice arhitecturii militare de pe frontiera Dunării de Jos, fiind cunoscute în Moesia Secunda şi, mai ales, în provincia Scythia. Apoi, chiar unele componente metalice specifice (bucşe) şi mai ales numeroasele proiectile de piatră găsite în afara sau în cuprinsul cetăţii constituie argumentele funcţionării reale a acestor ballistae la până la cca 300-450 m distanţă de zidurile Capidavei.
 
Poarta şi turn  Epoca romană (sec. III-VI)   Poarta mare este flancată cu un mic turn pe partea dreaptă. Deschiderea singurei porţi directe este de 2.5 m, adică standardul antic pentru trecerea unui car, suficientă, dar şi mai uşor de apărat. Această poartă conduce vizitatorul spre interiorul fortificaţiei, fiind probabil reamenajată exact pe locul unde funcţionase porta decumana a castrului iniţial. Dispoziţia neobişnuită cu un singur turn care flanchează poarta se datorează poziţiei speciale a fortificaţiei, apărate la exterior de un şanţ triplu şi care lăsa posibil accesul doar dinspre colţul de est-sud-est al cetăţii.  
Port  Epoca romană (sec. II-VII)   Încă de la început, cetatea a fost prevăzută cu o instalaţie portuară proprie. Acesta a funcţionat în epoca romană până în sec. VII, iar apoi sub bizantini în sec. X-XI. Instalaţia cuprindea un cheu jos (la apă), magazii şi alte anexe, pe terasa imediat superioară. Acest cheu simplu, dispus paralel cursului Dunării (orientat SE-NV), deservea staţia flotei militare (Classis Flavia Moesica), cu baza principală la Noviodunum (Isaccea), fiind utilizat, deopotrivă, pentru scopuri comerciale Cheul se prezintă sub forma unei bare de zidărie cu mortar hidraulic, lungă de peste 51 m şi lată de 2.50 m, paralelă cu ţărmul, ale cărei capete sprijină pe doi pinteni de stâncă; zidul era în antichitate permanent scăldat de apa fluviului. Legătura între port şi cetate, care trebuie să se fi făcut pe o poartă specială, situată pe flancul dinspre Dunăre al cetăţii, este astăzi ireparabil distrusă.

Această parte a cetăţii a fost afectată la începutul sec. XX., când întreaga parte de vest a cetăţii a fost literalmente aruncată în aer, în perioada exploatării industriale a masivului de calcar care îi asigura poziţia dominantă. Importanţa descoperirii este una excepţională: Capidava, are, pentru moment, singura instalaţie de acest gen şi una bine păstrată pentru întreg sectorul dobrogean al limesului moesic. Instalaţii portuare mult mai ample, bine cunoscute din sursele literare sau epigrafice, parţial arheologic (Axiopolis, Carsium, Troesmis, Noviodunum, Halmyris), nu au supravieţuit sau nu au fost încă cercetate arheologic.
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 2018 Sectorul de Est (intramuros) - sectoarele II, IV, V
Nume Prenume Rol
OPRIȘ Ioan Carol 2
POTÂRNICHE Tiberiu 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa 1
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie 2
2. cercetare sistematică 2018 Sectorul VII (intramuros)
Nume Prenume Rol
POPESCU Raluca 3
OPRIȘ Ioan Carol 2
RAȚIU Alexandru 1
MANEA Ioana 1
Instituţia Rol
Muzeul Naţional de Istorie a României 1
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie 2
Muzeul Municipiului Bucureşti 3
3. cercetare sistematică 2018 Intra muros. Principia târzie; Sectorul de est
Nume Prenume Rol
PINTER Zeno 5
URDUZIA Claudia 5
POTÂRNICHE Tiberiu 4
DOBRINESCU Cătălin Ionuț 4
POPESCU Raluca 3
MANEA Ioana 2
RAȚIU Alexandru 2
OPRIȘ Ioan Carol 1
Instituţia Rol
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie 1
Muzeul Naţional de Istorie a României 2
Muzeul Municipiului Bucureşti 3
Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa 4
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu 5
4. cercetare sistematică 2017
Nume Prenume Rol
URDUZIA Claudia 6
PINTER Zeno 5
POTÂRNICHE Tiberiu 4
DOBRINESCU Ionuț 4
POPESCU Raluca 3
RAȚIU Alexadru 2
OPRIȘ Ioan Carol 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie - Universitatea București 1
Muzeul Național de Istorie a României 2
Muzeul Municipiului București 3
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 4
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 5
Muzeul Național Brukenthal, Sibiu 6
5. cercetare sistematică 2016
Nume Prenume Rol
URDUZIA Claudia 5
PINTER Zeno 4
DOBRINESCU Cătălin Ionuț 3
RAȚIU Alexadru 2
DUCA Mihai 1
OPRIȘ Ioan 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie - Universitatea București 1
Muzeul național de Istorie a României 2
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 3
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 4
Muzeul Național Brukenthal 5
6. cercetare sistematică 2015 Biserica paleocreştină
Nume Prenume Rol
PETCU Radu 3
SÂRBU Cătălin 2
DUCA Mihai 2
ACHIM Irina 1
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, București 1
Universitatea București 2
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Constanța 3
7. cercetare sistematică 2015 Curtinele A şi B, sector I intra muros
Nume Prenume Rol
PETCU Radu 2
OPRIȘ Ioan Carol 1
DUCA Mihai 1
Instituţia Rol
Universitatea din Bucureşti 1
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Constanța 2
8. cercetare sistematică 2015 Curtina C, sector I intra muros
Nume Prenume Rol
INGRID Linda 4
TEOADER Elisabeta 4
SÎRBU Cătălin 3
DUCA Mihai 3
ACHIM Irina 2
PETCU Radu 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Constanța 1
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române 2
Universitatea din București 3
Universitatea Lucian Blaga Sibiu 4
9. cercetare sistematică 2015 Incinta medio-bizantină. Zidul de sec. IX-XI de pe curtinele C-D și E ale cetății Capidava
Nume Prenume Rol
OPRIȘ Ioan Carol 1
DUCA Mihai 1
Instituţia Rol
Universitatea din București 1
10. cercetare sistematică 2015 Porta Principalis și obiectivul cx 05
Nume Prenume Rol
URDUZIA Claudia 2
PINTER Zeno - Karl 1
Instituţia Rol
Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu 1
Muzeul Naţional Brukenthal 2
11. cercetare sistematică 2015 Curtina G - carourile P-R 75, L-R 76
Nume Prenume Rol
POTÂRNICHE Tiberiu 1
LASCU Marius 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Constanța 1
12. cercetare sistematică 2015 Turnul nr. 7 - Poarta principală a cetății
Nume Prenume Rol
RAȚIU Alexandru 2
DUCA Mihai 1
OPRIȘ Ioan Carol 1
Instituţia Rol
Universitatea din București 1
Muzeul Naţional de Istorie a României 2
13. cercetare sistematică 2015 "Turnul de belvedere", sector VII intra muros
Nume Prenume Rol
RAȚIU Alexandru 2
OPRIȘ Ioan Carol 1
DUCA Mihai 1
Instituţia Rol
Universitatea din București 1
Muzeul Naţional de Istorie a României 2
14. cercetare sistematică 2015 Turnul Nr. 8 / Curtinele I, J ale Capidavei
Nume Prenume Rol
DUCA Mihai 1
OPRIȘ Ioan Carol 1
Instituţia Rol
Universitatea din București 1
15. cercetare sistematică 2015 Sector PORT, Debarcader/ Molul portuar antic
Nume Prenume Rol
DOBRINESCU Cătălin 1
BODOLICĂ Vitalie 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Constanța 1
16. cercetare sistematică 2014
Nume Prenume Rol
OPRIȘ Ioan Carol 2
POTÂRNICHE Tiberiu 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 1
Universitatea din București - Facultatea de Istorie 2
17. cercetare sistematică 2014
Nume Prenume Rol
PINTER Zeno - Karl 4
URDUZIA Claudia 4
DOBRESCU Ionuț Cătălin 3
POTÂRNICHE Tiberiu 3
RAȚIU Alexandru-Mircea 2
OPRIȘ Ioan Carol 1
SION Anișoara
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie - Universitatea Bucureşti 1
Muzeul Național de Istorie a României 2
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 3
Muzeul Național Brukenthal 4
18. cercetare sistematică 2013
Nume Prenume Rol
URDUZIA Claudia 5
PINTER Zeno 4
DOBRINESCU Cătălin 3
RAȚIU Alexandru 2
OPRIȘ Ioan 1
SION Anișoara
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea București 1
Muzeul Național de istorie a României 2
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 3
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 4
Muzeul Național Brukenthal, Sibiu 5
19. cercetare sistematică 2012 Cercetările arheologice de la Capidava, cât şi operaţiunile de prelucrare a materialului arheologic rezultat şi de alcătuire a rapoartelor de cercetare s-au desfăşurat în campania 2012 pe durata lunilor august-octombrie. Rezultatele obţinute în acest an sunt notabile, cercetările arheologice s-au desfăşurat la Capidava întrun ritm accelerat, lor adăugându-li-se unele lucrări de conservare primară corespunzătoare, care au drept scop fi nal protejarea şi punerea în valoare prin vizitare a obiectivelor arheologice din cetatea romană şi bizantină de la Capidava.
Nume Prenume Rol
ROMAN Delia 6
URDUZIA Claudia 5
PINTER Zeno - Karl 4
COVACEF Zaharia 3
POTÂRNICHE Tiberiu 3
RAȚIU Alexandru 2
OPRIȘ Ioan C. 1
MUNTEANU Florentin 1
STOIAN Gabriel 1
DELEANU Valentin
MATIȘ Anca
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea București 1
Muzeul Național de Istorie a României 2
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 3
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu Sibiu 4
Muzeul Național Brukenthal 5
MCC Hunedoara 6
20. cercetare sistematică 2011
Nume Prenume Rol
URDUZIA Claudia 5
PINTER Zeno 4
HERLEA Simona Maria 4
COVACEF Zaharia 3
POTÂRNICHE Tiberiu 3
DOBRINESCU Cătălin 3
RAȚIU Alexandru 2
OPRIȘ Carol 1
STOIAN Gabriel 1
MUNTEANU Florentin 1
SION Anișoara
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea București 1
Muzeul Național al României 2
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 3
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 4
Muzeul Național Brukenthal 5
21. cercetare sistematică 2010
Nume Prenume Rol
SION Anișoara 5
BELDIMAN Corneliu 5
FLOCA Ana Maria 4
SPERIATU Vicentiu 4
BĂRBULESCU Theodor 4
PASCU Cătălin 4
PAȘCA Mihaela 4
PINTER Zeno 4
URDUZIA Claudia 4
HERLEA Maria 4
FLOCA Ana Maria 4
SPERIATU Vicentiu 4
BĂRBULESCU Theodor 4
PASCU Cătălin 4
COVACEF Zaharia 3
ACHIM Irina 2
OPRIȘ Carol Ioan 1
RAȚIU Alexandru 1
STOIAN Gabriel 1
MUNTEANU Florentin 1
ENE Daniel 1
ȘTEFAN Dan 1
ȘTEFAN Maria Magdalena 1
IONESCU Clara 1
Instituţia Rol
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie 1
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti 2
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa 3
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu 4
Institutul Naţional al Patrimoniului 5
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti 6
22. cercetare sistematică 2009
Nume Prenume Rol
URDUZIA Claudia 5
COSTIN Miron 4
PINTER Zeno 4
COVACEF Zaharia 3
POTÂRNICHE Tiberiu 3
DOBRINESCU Cătălin 3
ACHIM Irina 2
OPRIȘ Ioan Carol 1
RAȚIU Alexandru 1
STOIAN Gabriel 1
MUNTEANU Florentin 1
ENE Daniel 1
SION Anișoara 1
ȘTEFAN Dan 1
ȘTEFAN Maria Magdalena 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea din București 1
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" București 2
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 3
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 4
Muzeul Național Brukenthal, Sibiu 5
23. cercetare sistematică 2009 Sector I intra muros - Incinta mediobizantină şi spaţiul de locuire intramurană adiacent acesteia
Nume Prenume Rol
ENE Daniel 1
OPRIȘ Ioan Carol 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea București 1
24. cercetare sistematică 2009 Sectorul de est (sectoarele II, IV, V intra muros)
Nume Prenume Rol
COVACEF Zaharia 1
POTÂRNICHE Tiberiu 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 1
25. cercetare sistematică 2009 Sector III intra muros, clădirea C1/1994
Nume Prenume Rol
OPRIȘ Ioan Carol 1
RAȚIU Alexandru 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea București 1
26. cercetare sistematică 2009 Sector III intra muros, via principalis
Nume Prenume Rol
OPRIȘ Ioan Carol 1
STOIAN Gabriel 1
MUNTEANU Florentin 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea București 1
27. cercetare sistematică 2008 Sector I intra muros - Bazilica paleocreştină
Nume Prenume Rol
ACHIM Irina 2
OPRIȘ Ioan Carol 1
MUNTEANU Florentin 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie București 1
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" București 2
28. cercetare sistematică 2008 Sector I intra muros
Nume Prenume Rol
ENE Daniel 1
OPRIȘ Ioan Carol 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie București 1
29. cercetare sistematică 2008 Sector III, intra muros
Nume Prenume Rol
OPRIȘ Ioan Carol 1
RAȚIU Alexandru 1
STOIAN Gabriel 1
MUNTEANU Florentin 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie București 1
30. cercetare sistematică 2008 Sectorul de est (sectoarele II, IV, V intra muros)
Nume Prenume Rol
COVACEF Zaharia 1
POTÂRNICHE Tiberiu 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 1
31. cercetare sistematică 2008 Sector VII intra muros
Nume Prenume Rol
MIRON Costin 1
Instituţia Rol
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 1
32. cercetare sistematică 2007 Sectoarele II, IV, V intra muros
Nume Prenume Rol
COVACEF Zaharia 1
POTÂRNICHE Tiberiu 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 1
33. cercetare sistematică 2007 Sectoarele III, VI intra muros
Nume Prenume Rol
OPRIȘ Ioan Carol 1
RAȚIU Alexandru 1
STOIAN Gabriel 1
ENE Daniel 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie București 1
34. cercetare sistematică 2007 Sector VII intra muros
Nume Prenume Rol
MIRON Costin 1
Instituţia Rol
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 1
35. cercetare sistematică 2006 Sectoarele III,VI
Nume Prenume Rol
GÂNDILĂ Andrei 2
RAȚIU Alexadru 2
OPRIȘ Ioan Carol 1
STOIAN Gabriel 1
ENE Daniel 1
MUNTEANU Florentin 1
PÂRCĂLĂBESCU Ștefan 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie București 1
Muzeul Național al României 2
36. cercetare sistematică 2006 Sectorul de Est
Nume Prenume Rol
POTÂRNICHE Tiberiu 2
COVACEF Zaharia 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 1
Universitatea Ovidius din Constanta 2
37. cercetare sistematică 2006 Sector VII
Nume Prenume Rol
MIRON Costin 1
Instituţia Rol
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 1
38. cercetare sistematică 2005 Sectorul de Est
Nume Prenume Rol
COVACEF Zaharia 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 1
39. cercetare sistematică 2005 Sectorul VI
Nume Prenume Rol
OPRIȘ Ioan Carol 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie București 1
40. cercetare sistematică 2005 Sectorul VII
Nume Prenume Rol
MIRON Costin 1
Instituţia Rol
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 1
41. cercetare sistematică 2004
Nume Prenume Rol
MATEI Cristian 4
MIRON Costin 3
COVACEF Zaharia 2
DOBRINESCU Cătălin Ionuț 2
VOINEA Valentina 2
OPRIȘ Ioan Carol 1
Instituţia Rol
Facultatea de istorie București 1
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 2
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 3
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti 4
42. cercetare sistematică 2003
Nume Prenume Rol
MIRON Costin 4
ȚIPLIC Marian 4
PINTER Zeno - Karl 4
OPRIȘ Ioan Carol 3
COVACEF Zaharia 2
DOBRINESCU Cătălin 2
FLORESCU Radu 1
MATEI Cristian 1
Instituţia Rol
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti 1
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 2
Facultatea de Istorie, București 3
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 4
43. cercetare sistematică 2002
Nume Prenume Rol
MIRON Costin 4
ȚIPLIC Marian 4
PINTER Zeno 4
OPRIȘ Ioan Carol 3
COVACEF Zaharia 2
DOBRINESCU Cătălin 2
FLORESCU Radu 1
CRISTIAN Matei 1
Instituţia Rol
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti 1
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 2
Facultatea de Istorie, Universitatea București 3
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 4
44. cercetare sistematică 2001
Nume Prenume Rol
MIRIȚOIU Nicolae 8
PAVLU Ana 7
CRĂCIUNESCU Adrian 6
GEORGESCU Valeriu 5
CONSTANTIN Robert 5
MIRON Costin 4
ȚIPLIC Marian 4
PINTER Zeno 4
OPRIȘ Carol Ioan 3
COVACEF Zaharia 2
MATEI Constantin 1
FLORESCU Radu 1
PETRE Mona
Instituţia Rol
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti 1
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 2
Facultatea de Istorie, Universitatea București 3
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 4
Muzeul de Istorie si Arheologie Callatis Mangalia 5
CPFPIC Bucureşti 6
Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia 7
Institutul de Arheologie București 8
45. cercetare sistematică 2000
Nume Prenume Rol
ŢIPLIC Marian 5
PINTER Zeno Karl 5
OPRIŞ Ioan C. 4
MIRON Costin 3
COVACEF Zaharia 2
DOBRINESCU Cătălin-Ionuţ 2
FLORESCU Radu 1
MATEI Cristian 1
Instituţia Rol
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti 1
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța Rezultatul web cu linkuri către site-uri Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 2
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 3
Facultatea deIstorie, Universitatea București 4
Muzeul de Istorie si Arheologie Callatis Mangalia 5
46. cercetare sistematică 1999
Nume Prenume Rol
MIRON Costin 4
GEORGESCU Nicolae 3
OPRIŞ I. C. 2
FLORESCU Radu 1
COVACEF Zaharia 1
DOBRINESCU Cătălin Ionuţ 1
Instituţia Rol
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța Rezultatul web cu linkuri către site-uri Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 1
Facultatea de Istorie, Universitatea București 2
Muzeul de Istorie si Arheologie Callatis Mangalia 3
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 4
47. cercetare sistematică 1965-1999
Nume Prenume Rol
FLORESCU Radu
48. cercetare sistematică 1955-1959
Nume Prenume Rol
FLORESCU Radu
49. cercetare sistematică 1926-1927 Acesta a urmărit dezvelirea incintei și a turnurilor, ulterior trecând la spațiul intramuros.
Nume Prenume Rol
FLORESCU Grigore
50. cercetare sistematică 1924 Acesta a urmărit dezvelirea incintei și a turnurilor.
Nume Prenume Rol
FLORESCU Grigore
51. evaluare de teren 1908-1913 Vasile pârvan a identificat cetatea chiar înainte ca jumătatea de nord a curtinei să fie dinamitată în timpul primului război mondial.
Nume Prenume Rol
PÂRVAN Vasile

Bibliografie
1. Florescu, Grigore; Florescu, Radu; Diaconu, Petre, Capidava. Monografie arheologică, I, Bucureşti, 1958 [Publicaţie]
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Florescu, Radu, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, 52-57, 35, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1261 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Florescu, Radu, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2000, 26, 31, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=908 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Opriş, Ioan Carol, Capidava, 2005 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
6. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, 942, 107 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
7. Florescu, Radu, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1983 - 1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=679 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
8. Covacef, Zaharia, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=124 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
9. Florescu, Radu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=224 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
10. Florescu, Radu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1996, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1997, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=389 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
11. Covacef, Zaharia, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=484 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
12. Florescu, Radu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1577 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
13. Covacef, Zaharia, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1260 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
14. Matei, Cristian, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1199 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
15. Opris, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1027 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
16. Miron, Costin, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1028 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
17. Miron, Costin, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1314 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
18. Covacef, Zaharia, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1317 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
19. Covacef, Zaharia, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1315 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
20. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1313 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
21. Matei, Cristian, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1312 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
22. Florescu, Radu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1311 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
23. Ţiplic, Marian, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1316 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
24. Ţiplic, Ioan Marian, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1907 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
25. Miron, Costin, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1906 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
26. Covacef, Zaharia, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1905 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
27. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1904 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
28. Florescu, Radu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1902 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
29. Matei, Cristian, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1903 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
30. Florescu, Radu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2189 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
31. Florescu, Radu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2191 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
32. Florescu, Radu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2194 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
33. Florescu, Radu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2193 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
34. Florescu, Radu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2190 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
35. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3086 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
36. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3345 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
37. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3340 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
38. Covacef, Zaharia, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
39. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3342 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
40. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3344 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
41. Haimovici, Sergiu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3347 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
42. Haimovici, Sergiu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3348 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
43. Miron, Costin, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3343 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
44. Beldiman, Corneliu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3622 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
45. Scurtu, Florin, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3623 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
46. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3616 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
47. Bălăşescu, Adrian, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3621 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
48. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4029 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
49. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3844 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
50. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4028 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
51. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3846 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
52. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4030 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
53. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3849 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
54. Matei, Cristian, Consideraţii privind raportul dintre Classis Flavia Moesica şi fortificaţiile limesului roman de la Dunărea de Jos (sec. I-VI) ,, Pontica, XXIV, Constanţa, 1991, 151-152 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
55. Ocheşanu, Radu, Câteva descoperiri de denari romani republicani din Scythia Minor, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, 83 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
56. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, 171 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
57. Opriş, Ioan, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2009, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4215 [Publicaţie]
58. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3617 [Publicaţie]
59. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2006, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3619 [Publicaţie]
60. Covacef, Zaharia, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3618 [Publicaţie]
61. Ene, Daniel, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2008, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2009, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4216 [Publicaţie]
62. Opriș, Ioan, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2008, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2009, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4217 [Publicaţie]
63. Covacef, Zaharia, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2008, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2009, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4218 [Publicaţie]
64. Miron, Costin, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2008, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2009, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4219 [Publicaţie]
65. Beldiman, Corneliu, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4293 [Publicaţie]
66. Opriș, Ioan, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4289 [Publicaţie]
67. Opriș, Ioan, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4288 [Publicaţie]
68. Covacef, Zaharia, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4287 [Publicaţie]
69. Ene, Daniel, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4286 [Publicaţie]
70. Achim, Irina, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4285 [Publicaţie]
71. Opriș, Ioan, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4284 [Publicaţie]
72. Opriș, Ioan, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4292 [Publicaţie]
73. Opriș, Ioan, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4513 [Publicaţie]
74. Covacef, Zaharia, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4512 [Publicaţie]
75. Opriș, Ioan, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4511 [Publicaţie]
76. Achim, Irina, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4510 [Publicaţie]
77. Opriș, Ioan, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4508 [Publicaţie]
78. Institutul Național al Patrimoniului, Proiect AFCN 360 - tur virtual, 2012, http://360.inp.org.ro/index.php/obiective/cetatea-capidava-jud-constanta [site web]
79. Opriș, Ioan, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 47-49, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5312&d=Capidava-Topalu-Constanta-Cetate-2014 [Publicaţie]
80. Achim, Irina, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, 2016, 134-137, fig. 1, fig. 2, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5574&d=Capidava-Topalu-Constanta-Biserica-peleocrestina-2015 [Publicaţie]
81. Achim, Irina, Les fosses d'autel paléochrétiennes en Scythie Mineure. Essai d'analyse, Atti del Convegno internationale "Nuove ricerche su la romanità danubiano-balcanica I-VI sec. d.C., Accademia di Romania in Roma, 2004, 277-291 [Publicaţie]
82. Achim, Irina; Opriș I. C., Loca sancta Scythiae: l'église paléochrétienne de Capidava, un monument délaissé, Antiquitas istro-pontica. Mélanges d'archéologie et d'histoire ancienne offerts à Alexandru Suceveanu, Mega, Cluj- Napoca, 2010, 521-534 [Publicaţie]
83. Achim, Irina, Nuove ricerche archeologiche sui monumenti paleocristiani della Scizia, Neue Forschungen zum frühen Christentum in den Balkanländern (Archäologische Forschungen 26. Österreichische Akademie der Wissenschaften, Philosophisch-Historischen Klasse. Denkschriften 484.), Viena, 2015, 133-142, pl. 90-99 [Publicaţie]
84. Barnea, I., Nouvelles considérations sur les basiliques chrétiennes de Dobroudja, Dacia, XI-XII, 1945-1947, 221-241 [Publicaţie]
85. Barnea, I., Le cripte delle basiliche paleocristiane della Scizia Minore, 1981, 489-505 [Publicaţie]
86. Bădescu, A., Amfore orientale de tip Kapitän II descoperite la Histria în sectorul Basilica extra muros, MCA, 9, 2013, 189-198 [Publicaţie]
87. Băjenaru, Constantin, Minor Fortifications in the Balkan-Danubian Area from Diocletian to Justinian, National Museum of Romanian History. The Centre for Roman Military Studies, 8, Cluj- Napoca, 2010, 47, fig. 33 [Publicaţie]
88. Cecchelii, M., Le strutture murarie di Roma tra IV e VII secolo, Materiali e tecniche dell'edilizia paleocristiana a Roma, Roma, 2001, 11-102 [Publicaţie]
89. Ciugudean, D., "Ringschnallencingulum"-Type belts from Apulum, Scripta classica. Radu Ardevan sexagenario dedicate, Mega, Cluj- Napoca, 2011, 99-113 [Publicaţie]
90. Florescu, Radu, Bordeiul medio-bizantin de la Capidava şi rolul său în viaţa familiilor de stratiotai, Zilele antropologiei româneşti - universul locuinţei, Sibiu, 2004, 253-61 [Publicaţie]
91. Gândilă, A., Early Byzantine Capidava: the numismatic evidence, Cercetări numismatice, 12-13, 2006-2007, 105-130 [Publicaţie]
92. Henig, M., Classical Gems in Fitzwilliams Museum, Cambridge, Cambridge, 1994 [Publicaţie]
93. Paraschiv, Dorel, Amfore romane şi romano-bizantine în zona Dunării de Jos (sec. I-VII), Iași, 2006 [Publicaţie]
94. Suceveanu, Alexandru, La céramique romaine des Ier-IIIe siècles ap. J.-C, Histria, X, Bucuresti, 2000 [Publicaţie]
95. Ștefan, Al. S., Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice de la Capidava (com. Topalu, jud. Constanţa) - 1976. Sectorul basilicii paleocreştine,, Arhiva INMI, Fond DMI, dosar nr. 2974, 1976 [Fişă de sit]
96. Torbatov, S., Ukrepitelnata sistema na provinciia Skitia (krai na III-VII v.), V. Tărnovo, 2002, 288-297, fig. 77 [Publicaţie]
97. Treistar, M. Y., Finds of metal elements of roman military costume and horse-harness in the North Pontic area, Talanta, 32-33, 2000-2001, 109-122 [Publicaţie]
98. Zhuravlev, D. V., New data on details of roman military equipment and horse's harness from Chersonesos and its environs, Ancient civilizations, 9, 1-2, Koninklijke Brill NV, Leiden, 2003, 87-116 [Publicaţie]
99. Opriș, Ioan, Capidava 2015 - Proiect de cercetare arheologică preventivă, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 131-133, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5572&d=Capidava-Topalu-Constanta-CAPIDAVA-2015--PROIECT-DE-CERCETARE-ARHEOLOGICA-PREVENTIVA-2015 [Publicaţie]
100. Capidava 2015 - Sector Extramuros. Centrul de informare turistică, parcare, alee acces centru de informare, căi rutiere, extindere centru de informare, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 157-158, pl. 1, pl. 2, pl. 3, pl. 4, pl. 5, pl. 6, pl. 7, pl. 8, pl. 9, pl. 10, pl. 11, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5588&d=Capidava-Topalu-Constanta-Centrul-de-informare-turistica-parcare-alee-acces-centru-de-informare-cai-rutiere-extindere-centru-de-informare-2015 [Publicaţie]
101. Cheluţă-Georgescu, N., Cercetări efectuate in necropola romană (Capidava 1978). Raport preliminar, MCA, 13, 1979, 179-182 [Publicaţie]
102. Opriș, Ioan, Capidava 2015 - Curtinele A şi B, sector I intra muros, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 136-140, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5575&d=Capidava-Topalu-Constanta-Cetate-2015 [Publicaţie]
103. Opriș, Ioan, Capidava 2015 - Curtinele A, sector I intra muros, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 140-142, Planşa 1: fig. 1, fig. 2; planşa 2: fig. 3, fig. 4; planşa 3: fig. 5, fig. 6; planşa 4: fig. 7, fig. 8; planşa 5: fig. 9, fig. 10; planşa 6: fig. 11, fig. 12; planşa 7: fig. 13, fig. 14., http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5577&d=Capidava-Topalu-Constanta-Cetate-2015 [Publicaţie]
104. Histria. Monografie Arheologică, 1, București, 1954 [Publicaţie]
105. Pârvan, V., Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de săpături din vara anului 1911, București, 1912 [Publicaţie]
106. Opriș, Ioan, Incinta medio-bizantină. Zidul de sec. IX-XI de pe curtinele C-D și E ale cetății Capidava, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 142-144, Fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, fig. 5, fig. 6, fig. 7, fig. 8, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5578&d=Capidava-Topalu-Constanta-Incinta-medio-bizantina-2015 [Publicaţie]
107. Pinter, Z. K., Capidava 2015 - Porta Principalis, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 144-145, Fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, fig. 5, fig. 6, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5579&d=Capidava-Topalu-Constanta-Porta-Principalis-2015 [Publicaţie]
108. Potârniche, Tiberiu; Lascu, Marius, Capidava 2015 - Curtina G - carourile P-R 75, L-R 76, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 145-148, Planşa 1, planşa 2, planşa 3, planşa 4, planşa 5, planşa 6, planşa 7, planşa 8, planşa 9, planşa 10, planşa 11, planşa 12, planşa 13, planşa 14., http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5582&d=Capidava-Topalu-Constanta-Cetate-2015 [Publicaţie]
109. Opriș, Ioan, Capidava 2015 - Turnul nr. 7 - Poarta principală a cetății, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 148-150, Fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, fig. 5, fig. 6, fig. 7, fig. 8, fig. 9, fig. 10, fig. 11, fig. 12, fig. 13, fig. 14, fig. 15, fig. 16, fig. 17, fig. 18., http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5583&d=Capidava-Topalu-Constanta-Cetate-2015 [Publicaţie]
110. Opris, Ioan; Duca, Mihai, Capidava 2015 - Turnul Nr. 8 / Curtinele I, J ale Capidavei, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 152-155, Pl. 1: fig. 1, fig. 2; pl. 2; fig. 3; fig. 5; fig. 6; fig. 7; fig. 8; fig. 9; fig. 10, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5586&d=Capidava-Topalu-Constanta-Cetate--Turnul-nr-8-2015 [Publicaţie]
111. Dobrinescu, Cătălin; Bodolică, Vitalie, Capidava 2015 - Sector PORT, Debarcader/ Molul portuar antic, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 155-157, fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, fig. 5, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5587&d=Capidava-Topalu-Constanta-Port-2015 [Publicaţie]
112. Opriș, Ioan; Duca, Mihai; Rațiu, Alexandru; Bălănescu, Radu, Capidava 2015 - punctul "Turnul de belvedere", sector VII intra muros, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 150-152, Fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, fig. 5, fig. 6, fig. 7, fig. 8, fig. 9, fig. 10, fig. 11, fig. 12, fig. 13, fig. 14, fig. 15, fig. 16, fig. 17, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5585&d=Capidava-Topalu-Constanta-Turnul-Belvedere-2015 [Publicaţie]
113. Opriș, Ioan, Ceramica romană târzie şi paleobizantină de la Capidava în contextul descoperirilor de la Dunărea de Jos (sec. IV - VI p. Chr.), Enciclopedică, București, 2003, 166, Fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, fig. 5, fig. 6, fig. 7, fig. 8, fig. 9, fig. 10, fig. 11, fig. 12, fig. 13, fig. 14, fig. 15, fig. 16, fig. 17 [Publicaţie]
114. Opriș, Ioan, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2018, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2017, Institutul Național al Patrimoniu, Bucureşti, 2018, 140-147 [Publicaţie]
115. Potârniche, Tiberiu; Opriș, Ioan Carol, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, 2019, 226-227 [Publicaţie]
116. Rațiu, Alexandru; Opriș, Ioan Carol; Popescu, Raluca; Manea, Ioana, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 223-226 [Publicaţie]
117. Opriș, Ioan Carol, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 222-223 [Publicaţie]
118. Opriș, Ioan Carol, Cronica cercatărilor aheologice din România, Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, http://cimec.ro/arheologie/cronicaca2012/cd/index.htm [Publicaţie]
119. Opriș, Ioan Carol, Cronica cercatărilor aheologice din România, Campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, 30-35, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4919&d=Capidava-Topalu-Constanta-Cetate-2012 [Publicaţie]
120. Opriș, Ioan Carol, Cronica cercatărilor aheologice din România, Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, 34-37, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5129&d=Capidava-Topalu-Constanta-Cetate-2013 [Publicaţie]
121. Opriș, Ioan Carol, Cronica cercatărilor aheologice din România, Campania 2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2017, 33-36, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5685&d=Capidava-Topalu-Constanta-%94Cetate%94-Capidava-2016 [Publicaţie]
122. Opriș, Ioan Carol; Rațiu, Alexandru, Capidava II. Building C1 - Contributions to the history of annona militaris in the 6th century, Mega Publishing House, Cluj - Napoca, 2017 [Publicaţie]
123. Florescu, Grigore, O nouă inscripţie referitoare la familia Cocceilor de la Capidava, SCIVA, 2, 1, București, 1950, 126-138 [Publicaţie]
124. Florescu, Grigore, O piatră de hotar de la Capidava, SCIVA, 1-4, 8, București, 1957, 317-322 [Publicaţie]
125. Florescu, Radu, Unele observaţii cu privire la ceramica decorată cu culoare roşie din aşezarea tîrzie de la Capidava, SCIVA, 1, 9, București, 1958, 131-140 [Publicaţie]
126. Vâlceanu, Dumitru, Opaiţe din aşezarea feudală timpurie de la Capidava, SCIVA, 2, 12, București, 1961, 395-402 [Publicaţie]
127. Matei, Cristian, O camee antică cu reprezentarea lui Eros de la Capidava, SCIVA, 3-4, 42, București, 1991, 241-243 [Publicaţie]
128. Florescu, Grigore, Fouilles de Capidava, 1937-1940, Dacia - Revue d'archaeologie et d'histoire ancienne, 7-8, 1941, 345-351 [Publicaţie]
129. Florescu, Grigore, Les fouilles archéologiques de Capidava 1940-1945, Dacia - Revue d'archaeologie et d'histoire ancienne, 11-12, 1948, 209-220 [Publicaţie]
130. Rădulescu, A., Un document proto-roumain à Capidava, Dacia - Revue d'archaeologie et d'histoire ancienne, 14, 1970, 311-324 [Publicaţie]
131. Rădulescu, A., Un atestat stămășesc la Capidava, Pontica, 3, Constanța, 1970, 255-274 [Publicaţie]
132. Florescu, Radu; Cheluță-Georgescu, N., Săpăturile de la Capidava, Pontica, 7, Constanța, 1974, 417-435 [Publicaţie]
133. Florescu, Radu; Cheluță-Georgescu, N., Săpăturile de la Capidava 1968-1974, Pontica, 8, Constanța, 1975, 78-85 [Publicaţie]
134. Florescu, Radu, Date noi cu privire la cronologia Capidavei romane târzii, Pontica, 8, Constanța, 1975, 361-372 [Publicaţie]
135. Aricescu, Andrei, Observații privind garnizoana de la Capidava in secolele I-III, Pontica, 9, Constanța, 1976, 79-88 [Publicaţie]
136. Cheluță-Georgescu, N., Considerații asupra tipului de locuințe feudale de la Capidava și elemente specifice amenajării interiorului lor, Pontica, 11, Constanța, 1978, 211-222 [Publicaţie]
137. Covacef, Zaharia, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice de la Capidava (com. Topalu, jud. Constanţa) - 1976. Sectorul basilicii paleocreştine,, Pontica, 13, Constanța, 1980, 254-274 [Publicaţie]
138. Covacef, Zaharia, Capidava în secolul VI e.n. Câteva observații p baza cercetărilor din sectorul V al cetății, Pontica, 21-22, 1988-1989, 187-196 [Publicaţie]
139. Florescu, Radu; Covacef, Zaharia, Stratigrafia Capidavei romane târzii și feudale timpurii, Pontica, 21-22, Constanța, 1988-1989, 197-247 [Publicaţie]
140. Covacef, Zizi; Corbu, Emilia, Considerații asupra unei categorii de opaițe descoperite în sectorul V al cetății Capidava, Pontica, 24, Constanța, 1991, 287-297 [Publicaţie]
141. Covacef, Z., Câteva observații pe marginea unoer opaițe descoperite în sectoul V al Capidavei, Pontica, 26, Constanța, 1993, 245-251 [Publicaţie]
142. Covacef, Zizi, Accesorii vestimentare, de toaletă și podoabe descoperite în sectorul estic al cetății Capidava, Pontica, 28-29, Constanța, 1995-1996, 95-120 [Publicaţie]
143. Custurea, Gabriel, Catalogul monedelor bizantine anonime descoperite la Capidava, Pontica, 28-29, Constanța, 1995-1996, 301-307 [Publicaţie]
144. Covacef, Zaharia, Ceramica de uz comun din sectorul de est al cetății Capidava sec. IV-VI, Pontica, 32, Constanța, 1999, 137-186 [Publicaţie]
145. Covacef, Zaharia; Dobrinescu, Cătălin, Mecanisme de închidere descoperite în sectorul de est al cetății Capidava, jud. Constanța, Pontica, 32, Constanța, 1999, 273-283 [Publicaţie]
146. Gândilă, Andrei, Greek imperial, Roman, Byzantine and Ottoman coin finds from Capidava (1966-2006) in the collection of the National History Museum of Romania, Pontica, 40, Constanța, 2007, 607-623 [Publicaţie]
147. Covacef, Zaharia; Potârniche, Tiberiu, Accesorii ale unei balanțe din bronz descoperite în sectorul de est al Capidavei, Pontica, 43, Constanța, 2010, 267-275 [Publicaţie]
148. Pinter, Zeno Karl; Dobrinescu, Cătălin Ionuț; Dragotă, Beatrice; Kelemen, Beatrice, Cercetări preliminare în necropola medievală de la Capidava (com. Topalu, jud. Constanța), Pontica, 44, Constanța, 2010, 387-400 [Publicaţie]
149. Nuțu, George; Petcu, Radu, A "Tutulusfibel" from Capidava. Zaharia Covacef piae memoriae, Pontica, 47, Constanța, 2014, 315-323 [Publicaţie]
150. Florescu, Grigore, Capidava. Raport asupra activităţii arheologice din 1956, Materiale și Cercetări Arheologice, 5, București, 1958, 555 [Publicaţie]
151. Florescu, Grigore; Florescu, Radu; Diaconu, Petre, Săpăturile arheologice de la Capidava, Materiale și Cercetări Arheologice, 6, București, 1959, 617 [Publicaţie]
152. Ceacalopol, Gloria; Florescu, Grigore; Florescu, Radu, Săpăturile arheologice de la Capidava, Materiale și Cercetări Arheologice, 7, București, 1961, 571 [Publicaţie]
153. Ceacalopol, Gloria; Florescu, Grigore; Florescu, Radu, Săpăturile arheologice de la Capidava, Materiale și Cercetări Arheologice, 8, București, 1962, 693 [Publicaţie]
154. Covacef, Zizi, Raport preliminar privind cercetările arheologice din sectorul V al Cetăţii Capidava, Materiale și Cercetări Arheologice, 13, București, 1979, 175 [Publicaţie]
155. Cheluţă-Georgescu, N., Capidava-1978. Cercetări efectuate în necropola romană, Materiale și Cercetări Arheologice, 13, București, 1979, 179 [Publicaţie]
156. Covacef, Zaharia, Cercetările din sectorul V al cetăţii Capidava, Materiale și Cercetări Arheologice, 15, 1983, 361-366 [Publicaţie]
157. Matei, Cristian, Cercetările arheologice în zona instalaţiei portuare antice de la Capidava (LIX), Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos, III-IV, Călărași, 1987, 95-102 [Publicaţie]
158. Opriș, Carol Ioan; Rațiu, Alexandru, Capidava - The Late Roman Fortlet (late 6th - early 7th century AD). Chronoligical Issues, Limes XXIII. Proceedings of the 23nd International Congress of Roman Frontier Studies, Ingolstadt, Mainz, 2018, 763-771 [Publicaţie]
159. Cursaru-Herlea, Simona Maria, Ceramica medievală de la Capidava (secolele IX-XI), Astra Museum, Sibiu, 2016 [Publicaţie]
160. Petcu-Levei, Ingrid, Studiu preliminar al ceramicii medievale timpurii de la Capidava din sectorul VIII, Transilvania, 2018, 41-46 [Publicaţie]
161. Petcu, Radu; Georgescu, Ștefan V., A Roman-Byzantine bronze oil lamp with christian symbols discovered at Capidava (Scythia Minor), Omul, fluviul și marea. Studii de arheologie şi istorie în onoarea lui Florin Topoleanu la a 65-a aniversare, Mega, Cluj- Napoca, 2017, 151-158 [Publicaţie]
162. Ionescu, Leonard, Recuperarea, resturarea și conservarea unei "Spatha" descoperite la Capidava, județul Constanța, Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica, XVI, 2019, 291-304 [Publicaţie]
163. Cursaru-Herlea, Simona Maria, Concerns regarding the conservation and restoration of the pottery from Capidava, Brukenthal. Acta Musei, VI. 4, 2011 [Publicaţie]
164. Cursaru-Herlea, Simona Maria, Considerații privind căldările de lut de la Capidava. Problematica conservării și restaurării acestora, Transilvania, 9, 2011, 85-94 [Publicaţie]
165. Opriș, Carol Ioan; Rațiu, Alexandru, Cercetări recente privind ultima incintă romană fortificată de la Capidava, Cercetări arheologice, XXII, 2015, 23-40 [Publicaţie]
166. Mihăilescu-Bârliba, Lucrețiu, La population dans le milieu rural de Capidava, Studia Antiqua et Archaeologica, 25/1, Iași, 2019, 75-93 [Publicaţie]
167. Rațiu, Alexandru; Opriș, Ioan Carol, A romano-byzantine shield-boss from Capidava, Cercetari Arheologice, XXI, București, 2014, 425-440 [Publicaţie]
168. Opriș, Ioan Carol; Rațiu, Alexandru, An early byzantine building next to the main gate at Capidava, Moesica et christiana. Studies in Honour of Professor Alexandru Barnea, Istros, Brăila, 2016, 193-217 [Publicaţie]
169. Opriș, Ioan Carol; Rațiu, Alexandru, An early Bizantine amphorae depozit from Capidava, Journal of Ancient History and Archeology, 3.1, 2016, 24-42 [Publicaţie]
170. Rațiu, Alexandru; Stoian, Gabriel-iulian, Proiectile pentru balistă și praștie de la Capidava, SCIVA, 3-4, 65, București, 2014, 319-335 [Publicaţie]
171. Opriș, Carol Ioan, După aproape un secol de cercetări arheologice. Capidavva, Cetatea de la colțul Dunării, Buletinul Limes. Frontierele Imperiului Roman în România, 3, Cluj - Napoca, 2018, 6-15, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=70440-dupa-aproape-un-secol-de-cercetari-arheologice-capidava-cetatea-de-la-cotul-dunarii [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
 
1-sectorul-I-biserica
2-sector-I-incinta-carouri-J-56-J 57
3-sector-de-est
4-sector-III-C1-1994-via-principalis
5-sector-VIII
6-sector-X
7-raport-interdisciplinar
8-Capidava-IMDA
00-ilustratie conservare primara
01-ilustratie sector I
02-ilustratie sector III
03-sectorul de est
04-ilustratie sector VII
05-ilustratie sector VIII
06-ilustratie sector X