| Informaţii despre SIT |
Localizează pe harta României
|
| Cod RAN | 63063.05 | Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)  | CT-I-s-B-02602 | | Nume | Villa rustica de la Capidava - Vlahcanara | | Județ | Constanţa | | Unitate administrativă | Topalu | | Localitate | Capidava | | Punct | Vlahcanara (Apa Vlahilor) | | Reper | la 1,5 km NE de cetatea Capidava | | Forma de relief | deal | | Utilizare teren | păşune | | Categorie | locuire civilă | | Tip | villa rustica | | Descriere | Valea, denumită de localnici Vlahcanara (Apa Vlahilor), are în extremitatea de SV lărgimea de aprox. 200 m şi este direct conectată cu Dunărea, fiind, cel mai probabil, inundabilă în antichitate.
Valea Vlahcanara brăzdează adânc terasele formate prin depozite leossoide la nivelul Pleistocenului Mediu si Superior, dezvelind adesea fundamentul din calcar cretacic ce compune extremitatea de SV a Podişului Casimcei. Platou conţine urme arheologice din mai multe epoci.
Aspectul geomorfologic al platoului situat sub malul de SE al Văii Vlahcanara, în punctul "Platou I", materialele prezente la suprafaţă precum şi informaţiile disponibile din cercetările mai vechi au condus la planificare şi executarea unor săpături arheologice în acest sit.
Situl a fost pentru prima dată semnalat şi sondat în anul 1975 de către Zaharia Covacef, fiind considerat de atunci o villa. Situl este amplasat pe un martor de eroziune, de formă aprox. trapezoidală, elevat din valea care îi şerpuieşte la poale, înregistrând o diferenţă de nivel de aproape10 m. | | Descoperitor | Zaharia Covacef | | Data descoperirii | 1975 | | Suprafața sitului | 2,1 ha | | Riscuri naturale | Alunecări de teren: 2 / 02.03.2016 | | Regim de proprietate | public | | Data ultimei modificări a fişei | 2.3.2016 |
|
| | | Descoperiri în cadrul sitului: |
| Categorie/ Tip |
Epoca (Datare) |
Cultura/ Faza culturală |
Descriere/ Observații |
Cod LMI |
|
Villa rustica
|
Epoca romană (sec. II - III)
|
neprecizată
|
În săpătură a fost descoperit, cu excepţia notabilă a câtorva oase, exclusiv, material ceramic. Este vorba de fragmente în general de mici dimensiuni, în totalitate ceramică sec II-III p.Chr., de bună calitate. Remarcăm amestecate în nivelul de "dărâmătură" ce suprapune stânca nativă (posibil folosită ca pavaj în antichitate), mai multe fragmente provenind de la acelaşi castron de terra sigilatta.
Datarea materialului arheologic descoperit în timpul săpăturilor, uniformitatea sedimentară a stratului arheologic, precum şi umplutura omogenă a gropilor indică o locuire de scurtă durată.
|
CT-I-s-B-02602 |
|
Fortificaţie
|
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
|
neprecizată
|
|
|
|
Fortificaţie
|
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
|
neprecizată
|
|
|
|
| |
| Cercetare: |
| |
Tip cercetare |
An cercetare |
Număr campanie |
Observații |
Colectiv |
Instituţii |
| 1. |
cercetare sistematică |
2014 |
|
|
| Nume |
Prenume |
Rol |
| PINTER |
Zeno - Karl |
4 |
| URDUZIA |
Claudia |
4 |
| DOBRINESCU |
Ionuț Cătălin |
3 |
| POTÂRNICHE |
Tiberiu |
3 |
| RAȚIU |
Alexandru-Mircea |
2 |
| OPRIȘ |
Ioan Carol |
1 |
| SION |
Anișoara |
|
|
| Instituţia |
Rol |
| U Bucureşti |
1 |
| MNIR |
2 |
| MINAC |
3 |
| M Brukenthal |
4 |
|
|
|
Bibliografie |
| 1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit) |
| 2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 942, poz. 114 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit) |
| 3. Opriş, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3625 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) |
| 4. Opriș, Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 47-49, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5312&d=Capidava-Topalu-Constanta-Cetate-2014 [Publicaţie] |
| |
|
|
|
