Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN60785.03
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010CT-I-s-A-02620
NumeCetatea Axiopolis de la Cernavodă - Hinog
JudețConstanţa
Unitate administrativăOraş Cernavodă
LocalitateCernavodă
PunctHinog
ReperCetate romană, apoi bizantină, se află la 3 km sud de Cernavodă, în faţa insulei Hinog, pe malul drept al Dunării.
Forma de reliefterasă
Utilizare terenpădure; păşune
Categorielocuire civilă
Tipcetate
ObservațiiCetatea este suprapusă astăzi de amenajările moderne ale unei unităţi militare, care au distrus aproape în întregime ruinele antice.
Riscuri antropiceAfectare parţială: 2 / 13.01.2020
Data ultimei modificări a fişei14.8.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  La Tène   Toponimul Axiopolis este mai întâi întâlnit la autori greci din epoca romană (Ptolemeu) dar este evident că este vorba de o informaţie preluată din vremea anterioară, adică din perioada elenistică. Numele grecesc al localităţii a fost pus în legătură, de către cei care au studiat problema, cu stăpânirea macedoneană în Dobrogea din vremea lui Lisymahos. Este adevărat că sunt cunoscute descoperiri elenistice şi romane timpurii provenind de pe Dealul Hinogului. Dacă descoperirea unor piese din epoca elenistică pe Dealul Hinogului par să coroboreze situarea aşezării, probabil fortificate, getice în acel loc, în schimb atribuirea întemeierii ei de catre Lisymahos, regele macedonean al Traciei, primeşte încă un semn de întrebare, dacă ţinem seama că numele grecesc pare să fie de fapt transliterarea grecească a vechiului nume autohton construit pe rădăcina iraniană "akš" cu semnificaţia de "negru", semnificaţie ce se regăşeste în alt toponim referitor la zonă - "Cara-su". CT-I-m-A-02620.01 
Cetate  Epoca romană (secolele I-VI)   După izvoarele literare antice, începuturile cetăţii pot fi plasate în secolul I d. Chr., ea continuând
să apară în informalţii literare pînă în secolul VI d. Chr. În secolele IV-V d. Chr. aici staţionau "praefectus ripae legionis II Herculiae", "cohortis quintae pedaturae inferioris" şi "milites superventores".
De aici provine o importantă inscripţie datată anul 208-209, dedicată Iuliei Domna de către o asociaţie de corăbieri ce purta numele de "nauta tmiversi Danuvii". În această asociaţie intrau probabil nu numai corăbierii ce se ocupau cu negoţul pe fluviu, ci şi militarii flotei de război, aceasta cu atât mai mult cu cât dedicaţia este făcută Iuliei Domna în postura de "mater castrorum". Posibilităţile de a plasa o instalaţie portuară în preajma cetăţii sunt multiple, dintre acestea nu trebuie exclusă insula Hinog, necercetată pînă în prezent.
CT-I-m-A-02620.01 
Cetate  Epoca bizantină (secolele X-XI)   Monedele descoperite aici, dovedesc o intensă activitate între 971 şi 1092, iar documentele care menţionează existenţa aici a unei episcopii, atestă caracterul urban al aşezării. CT-I-m-A-02620.01 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 1917
Nume Prenume Rol
SCHUCHHARDT Carl
   
2. cercetare sistematică 1898-1899 Au fost identificate ruinele a două fortăreţe, dintre care una romană, iar alta probabil bizantină. Au fost descoperite porţile de N şi S ale vechii cetăți romane, poarta de S a fortăreţei bizantine, despărţită de cea romană printr-o şa de teren, temeliile unei bazilici de cimitir cu o capelă anexă, în apropierea porţii de Ν a cetății celei vechi, inscripţii, fragmente sculpturale, ceramică elenistică, romană şi feudală timpurie.
Nume Prenume Rol
TOCILESCU Grigore
POLONIC Pamfil
   

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. II, București, 2004, p. 944-945, poz. 140, 141 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Matei, Cristian, Consideraţii privind raportul dintre Classis Flavia Moesica şi fortificaţiile limesului roman de la Dunărea de Jos (sec. I-VI) ,, Pontica, XXIV, Constanţa, 1991, 150 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Sîrbu, Valeriu, Nouvelles considérations générales concernant l'importation des amphores greques sur le territoire de la Roumanie (les VIe-Ier siècles av.n.è.), Pontica, XVI, Constanţa, 1983, 45 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, 172 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
6. Petrescu, Doina, Studiu istoric aferent PUG-ului orașului Cernavodă, județul Constanța, 2011 [Fişă de sit]
7. Barnea, Ion, Date noi despre Axiopolis, SCIVA, 1, 11, 1960, 69-80 [Publicaţie]
8. Năsturel, Petre, Axiopolis sous les Comnenes. Une relecture de Kinnamos (III 3), Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, 2004, 521-534 [Publicaţie]
9. Barnea, Ion, Axiopolis, Enciclopedia arheologicei și istoriei vechi a României. Volumul I (A-C), Enciclopedică, 1994, 146 [Publicaţie]