Repertoriul Arheologic Naţional

Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)

Informaţii despre SIT	Localizează pe harta României *
Cod RAN	150542.01
Nume	Mormântul tumular de la Costâna - Imaş
Județ	Suceava
Unitate administrativă	Todireşti
Localitate	Costâna
Punct	Imaş
Reper	Mormântul tumular se află la circa 20 km nord-vest de municipiul Suceava, în partea de nord-vest a satului Costâna, în zona imaşului satului, de o parte şi de alta a drumului judeţean 178A, unde terenul a fost concesionat de către Primăria şi Consiliul Local Todireşti, pentru construirea de locuinţe, pe prima terasă a fostei albii majore a râului Suceava, pe malul stâng al pârâului Ilişeşti/Ilişasca, situl este mărginit, la nord-est, de pârăul Gârla Morii, amenajat antropic în secolul al XIX-lea, pentru a drena zona mlăştinoasă.
Utilizare teren	păşune
Categorie	descoperire funerară
Tip	tumul
Descriere	Movilă iniţială avea diametrul de aprox. 7 m şi înălţimea de 0,5 m şi era făcută din material adunat din apropierea construcţiei funerare (stratul vegetal antic cu sol molic şi aluviosoluri şi lespezi de gresie sarmaţiană, dispuse fără o coerenţă evidentă, care constituia un fel manta litică. Peste întregul ansamblu s-a adunat o mare cantitate de pământ tasat, reprezentând tot molisoluri, slab diferenţiate faţă de cel anterior, aduse din diferite părţi ale luncii (cu o grosime de 0, 40-0, 55 m), până la realizarea unui tumul cu diametrul de aprox. 25-26 m. La suprafaţa actuală a tumulului s-a dezvoltat solul vegetal actual, de tip molisolic, dar evoluat, care nu exclude existenţa în decursul timpului a mai multor procese de aluvionare.
Regim de proprietate	privat
Data ultimei modificări a fişei	06.04.2021

Descoperiri în cadrul sitului:

Categorie/ Tip	Epoca (Datare)	Cultura/ Faza culturală	Descriere/ Observații	Cod LMI
Tumul	Epoca bronzului mijlociu	Costişa - Komariw	Construcţia funerară se prezintă sub forma unui ring (diametrele de 6 x 6,30 m), "trasat" cu ajutorul lespezilor de gresie sarmaţiană locală, slab cimentată, provenită din zonă, dispuse atât pe cant cât şi pe suprafaţă. Aproximativ în centrul acestui ring de piatră, a fost săpată groapa funerară, rectangulară, cu colţurile rotunjite, mai largă la partea superioară (1, 60 x 1,10 m) şi mai îngustă spre fund (1,55 x 0, 90 m) cu o adâncime de 0, 55-0, 60 m de la nivelul antic de călcare. În această groapă, pe un lut în curs de gleizare, a fost depus, în poziţie puternic chircită, pe partea stângă, un individ tânăr (de sex masculin probabil). Capul acestuia era orientat către nord, cu faţa spre răsărit şi picioarele flectate. Scheletul era puternic presat (între -1,45-1,60 m) şi, în ciuda umidităţii, prezenta o stare de conservare satisfăcătoare, cu toate că unele părţi anatomice lipseau, ca urmare a acţiunii animalelor subterane. Având în vedere aglomerarea unor lespezi de gresie în zona gropii şi "lăsarea" pământului de umplutură (observată în profil), este posibil ca mormântul central (M1) să fi fost ranforsat cu o construcţie de lemn si piatră, care s-a deteriorat în timp şi s-a prăbuşit, comprimând scheletul. La sud de groapă, la circa 0, 60-1 m de colţul de SV al acesteia, au fost depuse, pe nivelul de călcare antic, trei vase (o cească de tip kantharos?, un vas-ghiveci şi un vas de mici dimensiuni cu două tortiţe supraînălţate), lucrate din argilă cu nisip sau şamotă în compoziţie, fig. 6.1,6-7). În perimetrul incintei cvasicirculare (ringului), pe întreaga suprafaţă şi deasupra M1 au fost descoperite dispersate: resturi osteologice calcinate, un premolar de Infans II (la sud de groapă), două vârfuri de săgeată din silex, calcinate (în partea de NNE a ringului), mărgele de os, cu urme de calcinare) şi o cataramă circulară, cu orificiu rotund central şi perforare milimetrică laterală (aproximativ în centrul ringului), (fig. 6.2-5). În lipsa unor determinări antropo-zoologice nu putem preciza, deocamdată, dacă este vorba de un sacrificiu ritual-funerar, om sau animal (?). În apropierea gropii a fost depusă o parte din inventarul funerar (vase, piese de vestimentaţie şi podoabă etc.), peste care au fost presărate, pe întreaga suprafaţă a incintei circulare, resturile incinerate ale unui individ sacrificat (om sau, poate, animal, vârfurile de săgeată din silex calcinat fiind, probabil, "proiectilele" prin care acesta a fost jerfit). Acesta ar putea fi luat, eventual, în consideraţie ca un mormânt sacrificial, "răspândit" (M3?). Complexul aparţine culturii Bialy Potik-Komariw-Costişa din Bronzul Mijlociu (BM) est şi nord-est carpatic, fiind parţial asemănător cu descoperirile de la Adâncata-Imaş şi Suceava-Platoul Cetăţii.

Cercetare:

Tip cercetare

An cercetare

Număr campanie

Observații

Colectiv

Instituţii

cercetare de diagnostic și evaluare de teren

2012

Obiectivele investigațiilor din vara anului 2012 (9-26 iulie, în cadrul practicii de specialitate a studenților de la Facultatea de Istorie și Geografi e, Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava2 ) au fost legate de continuarea evaluării arheologice prin metode neintruzive și intruzive. În acest sens, au fost întreprinse alte cercetări de teren, prin care au fost identifi cați alți doi tumuli (T4 în vechiul cimitir al satului; T5 în curtea Spitalului de Recuperare Neuropsihică, deranjat de un beci). De asemenea, cercetările perieghetice au vizat și alte zone din satul Costâna, pentru cunoașterea evoluției habitatului uman din zona de referință.

Nume	Prenume	Rol
BOGHIAN	Dumitru	responsabil științific
IGNĂTESCU	Sorin	membru colectiv
BUDUI	Vasile	membru colectiv
NICULICĂ	Bogdan-Petru	membru colectiv
ENEA	Sergiu-Constantin	membru colectiv
IGNAT	Ioan	membru colectiv
PRICOP	Loredana	membru colectiv
GAFINCU	Alexandru	membru colectiv

Instituţia	Rol
MB Suceava	1
Liceul "Ion Neculce" Târgu Frumos	1
Școala Gimnazială Lozna	1
UAIC Iași	2
USM Suceava	3

cercetare de diagnostic

2011

Nume	Prenume	Rol
IGNAT	Ioan	2
VIERU	Elena	2
BOGHIAN	Dumitru	1
IGNĂTESCU	Sorin	1

Instituţia	Rol
Uiversitatea "Ştefan cel Mare" Suceava	1
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi	2

Bibliografie

1. Boghian, Dumitru, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4868&d=Costana-Todiresti-Suceava-Imas-2011 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)

2. Boghian, Dumitru; Budui, Vasile; Enea, Sergiu Constantin; Gafincu, Alexandru; Ignat, Ioan; Ignătescu, Sorin; Niculică, Bogdan Petru; Pricop, Loredana, Punct: Imaş, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, Bucureşti, 2013, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5029&d=Costana-Todiresti-Suceava-Imas-2012 [Publicaţie]

2012

2011