Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN161197.02
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TL-I-s-B-05781
NumeCetatea romano-bizantină de la Enisala - Peştera
JudețTulcea
Unitate administrativăSarichioi
LocalitateEnisala
PunctPeştera (La Baba Joimăriţa)
ReperCetatea se află pe latura de nord a satului Enisala, pe malul sudic al lacului Babadag.
Categoriecetate
Tipcetate
ObservațiiRezervaţie arheologice.
O mare parte din suprafaţă ocupată de ruinele cetăţii antice se află sub apele lacului Babadag.
DescoperitorPamfil Polonic
Data descoperirii1897
Suprafața sitului 1, 6 ha
Riscuri naturaleInundaţii: 4 / 22.09.2020
Riscuri antropiceAfectare parţială: 4 / 22.09.2020
Data ultimei modificări a fişei22.9.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Fortificatie  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VII) romană Fortificaţia este întărită la sud şi la est de un şanţ de apărare iar la nord şi la vest suprapune direct marginile abrupte ale platoului. Conform descrierii făcute de Grigore Tocilescu într-un raport din anul 1897, fortificaţia avea "o formă pătrată" fiind construită din "ziduri din piatră brută cu o grosime de 1-1,5 metri". Pe baza unei fotografii aeriene din anul 1969 s-a putut urmări traseul în întregime al fortificaţiei. Latura de sud are o o desfăşurare de 150 de metri, cu un traseu perfect rectiliniu. Al Ştefan consideră că porta principalis trebuia să fie situată pe această latură (Al Ştefan BMIA 1977, p. 18). Restul laturilor se adaptează configuraţiei terenului. Latura de nord-est, de circa 45 de metri, şi de nord, de circa 160 de metri, aceasta din urmă marcând după prima treime o retragere de câteva grade spre vest-sud-vest, se defăşoară de-a lungul curbei de nivel cu valoarea de 20 m. Extremitatea vestică coboară până la curba de nivel 10 m, pe care se plasează în continuare cele două segmente, de 40 m şi, respectiv, 75 m, ale frontului de vest.

Primele menţiuni ale fortificaţiei din punctul Peştera au fost făcute la sfârşitul secolului al XIX-lea de către P. Polonic. Cele două călătorii ale acestuia (în noiembrie 1897 şi aprilie 1898) au prilejuit importante observaţii asupra sitului, completate de o hartă în care era localizat acesta, precum şi mica fortificaţie romano-bizantină din punctul Palanca, situat la o distanţă de cca. 1,5 km şi de câte un plan pentru fiecare. Tot acesta notează că cetatea era afectată de spoliere.
 
necropola  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI) romano-bizantină    
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare de salvare 2006 Cercetările s-au desfăşurat în perioada februarie-martie 20051 şi mai 2006 în zona de N a satului Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea, pe proprietatea S.C. Safari Delta Explorer SRL. Punctul se află situat la cca. 70-100 m de o cetate romană bizantină, cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Peştera2 şi se prezintă sub forma unui mic promontoriu de lut, cu pantă accentuată S-N, terminată abrupt în lacul Babadag. Cercetarea arheologică a urmărit extragerea informaţiilor privind eventuala locuire din imediata apropiere a cetăţii menţionate şi protejarea vestigiilor descoperite în timpul lucrărilor efectuate. Au fost trasate patru secţiuni (trei în 2005 şi una în 2006), materialele descoperite fiind încadrabile din punct de vedere cronologic în sec. IV-VI p.Chr. Au fost cercetate structuri constructive din piatră și cărămidă și patru morminte romano-bizantine.
Nume Prenume Rol
PARASCHIV Eugen Dorel 1
IACOB Mihaela 1
NUȚU George 1
Instituţia Rol
ICEM Tulcea 1
2. cercetare de salvare 2005 Săpătura, nefinalizată încă, s-a desfăşurat în lunile februarie-martie 2005 şi a avut caracter de salvare. Zona cercetată - un mic promontoriu din lut, cu pantă accentuată S-N şi terminată abrupt spre lacul Babadag - se află la cca. 70-100 m E de fortificaţia romană târzie din punctul Peştera. Săpătura, efectuată prin trei secţiuni (două perpendiculare pe panta platoului şi una paralelă cu acesta), a dus la identificarea unui singur strat de cultură de perioadă romano-bizantină2 şi a patru morminte de inhumaţie din aceeaşi perioadă (unul de adult şi trei de copii), trei dintre acestea fiind amenajate cu tegulae. Toate mormintele au fost descoperite în partea inferioară a terasei.
Nume Prenume Rol
PARASCHIV Eugen Dorel 1
IACOB Mihaela 1
NUȚU George 1
Instituţia Rol
ICEM Tulcea 1

Bibliografie
1. Listei Monumentelor Istorice, Lista monumentelor istorice 2004 MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, 2258, poz. 132
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Bucovală, Mihai; Papuc, Gheorghe, Date noi despre fortificaţia de la Ovidiu - mun. Constanţa, Pontica, XIV, Constanţa, 1981, p. 211-216., https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1983_num_15_1_1828 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, p. 173 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Iacob, Mihaela, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3373 [Publicaţie]
6. Iacob, Mihaela, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3652 [Publicaţie]
7. Iacob, Mihaela, 2006 [Fişă de sit]
8. Ștefan, Alexandru Simion, Cetățile romane de la Enisala. Studiu aerofotografic, Revista Monumentelor și Muzeelor, XLXVI, 12, București, 1977, 15-25, http://revistamonumenteloristorice.ro/?articol=57352-cetatile-romane-de-la-enisala-studiu-aerofotografic