Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN62306.01
NumeValul mare de pământ de la Făclia-Autostrada Cernavodă - Constanţa, tronson Cernavodă - Medgidia, km .159
JudețConstanţa
Unitate administrativăSaligny
LocalitateFăclia
PunctAutostrada Cernavodă - Constanţa, tronson Cernavodă - Medgidia, km .159
ReperPorţiunea cercetată se situează la sud de Canalul Dunăre - Marea Neagră, la sud-vest de localitatea Făclia şi la vest de punctul Gura Ghermelelor, în primii 7 km vestici ai valului şi este amplasată într-o zonă mărginită la nord de o râpă naturală adâncă, ce pare să fi completat complexul din punctul de vedere al fortificării.
Categorieconstrucţie defensivă
Tipval de pământ
DescriereValul mare de pământ face parte din categoria fortificaţiilor liniare care brăzdează centrul Dobrogei, între localităţile Cernavodă şi Constanţa, fiind asociat cu valul mic de pământ şi cu valul de piatră. Valul mare de pământ este cel mai scurt dintre cele trei valuri menţionate, având 41 km. Capătul estic se situează la nord de Cetatea Pătulului, situată pe malul drept al Dunării la circa 1 km nord-vest de satul Cochirleni, deci în acelaşi loc cu cel al valului mic de pământ, iar cel vestic la 1,5 km distanţă de zidurile anticului Tomis. Complexul fortificat reprezentat de valul mare de pământ, aşa cum a fost documentat prin cercetări arheologice efectuate încă din secolul al XIX-lea, constă dintr-un rambleu înalt de 3-4 m şi lat la bază de 12-20 m, dotat cu două şanţuri, unul la nord, mai mare, şi un altul mai mic, situat la sud de val, la care se adaugă o serie de castre şi castele de pământ (63), de formă dreptunghiulară, amplasate pe latura sudică a valului, cărora li se adaugă fortificaţia de piatră de la Cetatea Pătulului, precum şi - după unele păreri - cele două ringuri de la Poarta Albă. Cercetările arheologice, reprezentate fie de simple periegheze, fie de sondaje propriu-zise şi, în special, materialul arheologic, cu precădere ceramic, descoperit cu această ocazie, pledează pentru o datare a valului mare de pământ în perioada secolelor IX-X. Chestiunea definirii puterii politico-militare care a decis ridicarea valurilor a rămas controversată, în această privinţă existând două principale puncte de vedere: unul care atribuie ridicarea valurilor epocii primului ţarat bulgar, iar altul care consideră că aceste fortificaţii sunt opera Imperiului bizantin.
Data ultimei modificări a fişei9.10.2013
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Val de pământ  Epoca medievală timpurie (sec. IX-X) bulgară Lăţimea întregului complex în momentul construcţiei era cuprinsă între 30 şi 36 m, din care şanţul nordic are deschiderea cuprinsă între 4 şi 6,70 m, adâncimea fiind de 3-3,60 m, iar şanţul sudic, săpat la 5-7 m distanţă de val, are lăţimea cuprinsă între 3,60 şi 6,50 m, iar adâncimea sa variază între 2 şi 3,90 m; înălţimea actuală a valului este cuprinsă între 2 şi 2,90 m; adâncimea iniţială a şanţului din faţa valului, deci nordic, şi înălţimea păstrată a valului totalizează între 8 şi 10,40 m. Considerăm că datele tehnice (lăţimea şi adâncimea şanţurilor, varietatea aspectului lor - forma de "U", de "V", de trapez cu baza mică în partea inferioară), oarecum deosebite de cele deja cunoscute privind maniera de edificare a fortificaţiei liniare reprezentate de valul mare de pământ, date tehnice diferite inclusiv la nivelul cercetării de teren în cauză, dar variind între anumite limite, reprezintă un argument în favoarea ideii unui act de fortificare fără un proiect prestabilit, urmând configuraţia terenului. rolul elementului uman care a contribuit la punerea în operă a lucrării fiind extrem de important. Cercetările din 2011-2012 au confirmat faptul că valul a fost ridicat cu ajutorul pământului excavat din ambele şanţuri şi au evidenţiat prezenţa unor trepte săpate în pământul de pe latura sudică a rambleului, în special în porţiunea estică a zonei cercetate, ce permiteau probabil accesul apărătorilor spre partea superioară a fortificaţiei, iar depăşirea şanţului sudic, de adâncime relativ mare, era asigurată eventual prin intermediul unor pasarele de lemn. Din punctul de vedere al amenajărilor legate de construcţia valului, a fost constatată doar prezenţa unor pietre de dimensiuni mici, a căror dispunere nu indică o căptuşire a şanţurilor cu piatră, pentru mărirea rezistenţei pământului la alunecare, ci doar, pe alocuri, o întărire a ramblelului pe latura sudică, în genul unei contratrepte, fără a se putea vorbi însă de echivalentul unui nivel de călcare pietruit la sud de val.  
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. 2012
Nume Prenume Rol
DAMIAN Oana responsabil științific
PARASCHIV-GRIGORE Eugen membru colectiv
VASILE Mihai membru colectiv
SAMSON Andra membru colectiv
PARASCHIV-GRIGORE Ioana membru colectiv
ENE Daniel membru colectiv
MUNTEANU Florentin membru colectiv
Instituţia Rol
IAB 1
MNIR 6

Bibliografie
1. Damian, Oana, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5044&d=Faclia-Mircea-Voda-Constanta-Valul-mare-de-pamant-Autostrada-Cernavoda--Constanta-tronson-Cernavoda--Medgidia-km-159-2011 [Publicaţie]