Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN22754.01
NumeCetatea medievală Rákóczi de la Ghimeş - Fostul punct vamal Cetatea Rákóczi
JudețBacău
Unitate administrativăGhimeş-Făget
LocalitateGhimeş
PunctFostul punct vamal Cetatea Rákóczi
Reper Cetatea se află pe vârful dealului abrupt Kőorr, care se înalţă pe partea dreaptă a râului Trotuş.
Forma de reliefmunte
Utilizare terenlocuire
Categorielocuire civilă şi militară
Tipcetate
ObservațiiCercetarea arheologică preventivă din primăvara anului 2015 a fost necesară având în vederea iniţiativa Primăriei Ghimeş-Făget de a realiza un studiu de parament al cetăţii, dezvelirea zidurilor acoperite de pământ, clarificarea nivelului de călcare interioară a cetăţii şi realizarea planului său pentru proiectul de restaurare şi reconstruire a cetăţii.
Stare de conservaremedie / 15.11.2016
Riscuri antropiceAfectare parţială: 3 / 15.11.2016
Regim de proprietatepublic
Data ultimei modificări a fişei15.11.2016
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  epoca medievală târzie-epoca modernă (sec. XVII-XIX)   Cetatea s-a aflat în folosinţă o perioadă îndelungată de timp, a trecut prin două războaie mondiale şi a fost golită şi curăţată pe parcursul timpului. În cursul cercetărilor au ieşit la iveală fragmente de pipe, câteva fragmente ceramice, fragmente de sticlă de geam, cuie forjate, o lamă de cuţit, o brişcă, o aplică din cupru, un nasture metalic şi o potcoavă de cizmă. Toate obiectele găsită aparţin secolelor XIX-XX. Neavând elemente de datare, periodizarea cetăţii a fost făcută pe baza observaţiilor de teren (pe baza compoziţia zidului şi a mortarului) şi pe baza planurilor din Arhiva de Război de la Viena. Am reuşit să identificăm zidurile pe baza planului din anul 1768, care probabil reflecta situaţia din 1718 şi 1733, când cetatea a fost semnalată ca turn vechi, care era în ruine. Negăsind elemente de datare în apropiere zidului, nu le putem încadra temporal cu exactitate. Dacă admitem faptul, că în anul 1718 în cetate era sediul comandantului vămii de la pasul Ghimeş şi că peste 15 ani cetatea a fost descrisă ca o fortăreaţă ruinată la capătul muntelui Adelmas, putem să presupunem faptul că prima fază (Z-1) de construcţie poate să dateze şi din sec. al XVII-lea.  
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare preventivă 2015
Nume Prenume Rol
SAVU Mihaela 4
DEMJÉN Andrea 3
ISTINA Lăcrămioara Elena 2
GOGÂLTAN Florin 1
CORDOŞ Elena Cristina 1
LIE Marian 1
Instituţia Rol
IAIA Cluj 1
CMIA Bacău 2
M Gheorgheni 3
U Kiel 4

Bibliografie
1. Gogâltan, Florin, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, București, 2016, 167-168 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Cordoș, Elena et alii, Cronica Cercetărilor Arheologice, 2015 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)