Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN157255.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TM-I-s-B-06060
NumeSitul arheologic de la Giarmata - Cetăţuica/ Tarlaua Sarad/ Domeniile Saradului
JudețTimiş
Unitate administrativăGiarmata
LocalitateGiarmata
PunctCetăţuica (Tarlaua Sarad; Domeniile Saradului)
ReperSitul arheologic se află la 2 km S de biserica ortodoxă din Pişchia şi la 5,15 km N-NE de biserica ortodoxă din Giarmata, pe versantul stâng al Pârâului Beregsău, la 800 m S-SE de talvegul acestuia.
Forma de reliefcâmpie
Utilizare terenteren arabil şi DJ 691 Timişoara - Lipova
Categorielocuire civilă
Tipaşezare urbană fortificată şi aşezare deschisă
DescriereSitul este amplasat pe versantul stâng geografic al Văii Beregsăului, pe prima terasă a acestuia, la poalele Dealului Şarad (Alt. 152,6 m) şi a Dealului Bătrân (Alt. 172,6 m), pe un platou cu numele de "Tarlaua Sarad". Situl este traversat de la SV la NE de DJ 691 Timişoara-Lipova, care bulversează partea mediană a acestuia. Partea de NV a sitului a fost afectată de lucrările de îmbunătăţiri funciare moderne şi de săparea unor canale de hidroamelioraţii, iar partea de SE, de la poalele Dealului Bătrân, s-a conservat mai bine. Construirea şoselei moderne (DJ 691 Timişoara - Lipova) a generat compartimentarea sitului în două zone distincte, la dreapta şi la stânga drumului modern. Partea dinspre SSE, la dreapta drumului, prezintă o elevaţie de 7 m faţă de partea dinspre NNV, din stânga drumului. Căderea de pantă este în parte naturală, dar este accentuată de construirea rambleului drumului, precum şi de amenajările agricole. În urma cercetărilor arheologice de teren s-a constatat existenţa unor grupări de artefacte în mai multe sectoare distincte: un areal reprezentat prin numeroase fragmente de cărămidă medievală, asociate cu ceramică specifică perioadei; un alt areal în care erau importante cantităţi de fragmente de sticlă medievală, turte şi zgură de fier, precum şi o zonă cu oseminte umane care poate fi necropola aşezării, toate întinse pe o suprafaţă de peste 40 ha. În cercetările de teren pentru identificarea oraşului s-a localizat şi un posibil traiect al drumului medieval, pe direcţia SSE-NNV, care străbate Dealul Şarad, venind dinspre fortificaţia de pământ de la Ianova.
ObservațiiStarea de conservare a sitului este în degradare constantă şi accelerată datorită lucrărilor agricole moderne. Drumul Judeţean 691, care secţionează obiectivul arheologic a distrus, prin rambleul său, o parte din sit.
DescoperitorDorel Micle, Liviu Măruia, Adrian Cîntar, Leonard Dorogostaiski şi studenţii Oana Borlea, Lucian Vidra, Alice Abagiu, Alexandru Berzovan
Data descoperirii2006
Stare de conservareprecară / 07.02.2012
Riscuri antropiceAgricultură intensivă: 4 / 07.02.2012
Data ultimei modificări a fişei29.5.2019
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare deschisă  Epoca bronzului      
Aşezare deschisă  Epoca romană (sec. II-IV d.Hr.)   Artefactele databile în perioada secolelor II-IV d.Hr. se regăsesc sporadic, în partea sud-vestică a sitului.  
Aşezare urbană fortificată  Epoca medievală timpurie      
Aşezare urbană fortificată  Epoca medievală dezvoltată (sec. XIV-XVI)      
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. periegheză 2006-2007
Nume Prenume Rol
BORLEA Oana studentă
ABAGIU Alice studentă
BREZOVAN Al. student
VIRDRA Lucian student
DOROGOSTAISKY Leonard 2
MICLE Dorel 1
MĂRUIA Liviu 1
CÎNTAR Adrian 1
Instituţia Rol
Universitatea de Vest Timișoara 1
Arheo Vest 2

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. III, București, 2004, p. 2220, poz. 14 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Harta topografică a României, scara 1:25.000 [Referinţă cartografică]
4. ArheoGIS. Baza de date a siturilor arheologice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Timiş. Rezultatele cercetărilor de teren, BioFlux, Cluj-Napoca, 2011 [Publicaţie]
5. Rusu, Adrian Andrei, Bibliografia fortificaţiilor medievale şi premoderne din Transilvania şi Banat, Reșița, 1996, 149 [Publicaţie]
6. Ţeicu, Dumitru, Geografia ecleziastică a Banatului medieval, Cluj-Napoca, 2007, 223 [Publicaţie]
7. Ţeicu, Dumitru, Cetăţi medievale din Banat, Timișoara, 2009, 97 [Publicaţie]
8. Csánki, Dezsö, Magyarország történelmi födrajza a Hunyadiak kòrában, 2, Budapesta, 1890, 20 [Publicaţie]
9. Engel, Pál, Magyarország világi archontólogiája 1301-1457, 1996, 117 [Publicaţie]
10. Ianoşev, Vasile, Pişchia. Sat şi comună bănăţeană de pe malul Beregsăului, Timișoara, 2007, 58-59 [Publicaţie]
11. Medeleţ, Florin; Bugilan, Ioan, Contribuţii la problema şi la repertoriul movilelor de pământ din Banat, Banatica, 9, 1987, 133 [Publicaţie]
12. Milleker, Bódog, Délmagyarország középkori földrajza, Timișoara, 1915, 150-151 [Publicaţie]
13. Pesty, Frigyes, Krassó vármegyie története, 1883, 449, 458 [Fişă de sit]
14. Suciu, Coriolan, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, II, 1968, 399 [Publicaţie]
15. Micle, Dorel; Floca Cristian, Studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu arheologic pentru comuna Giarmata, județul Timiș - perimetrul "Giarmata-P.U.G." - memoriu general, Timișoara, 2015 [Memoriu]