Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   109791.02
Nume   Situl arheologic de la Ostrovu Banului - Sector A (Ostrovul Golu)
Județ   Mehedinţi
Unitate administrativă   Municipiul Drobeta-Turnu Severin
Localitate   Gura Văii
Punct   Sector A (Insula Banului, Čiplak Ada)
Reper   Situl arheologic se află pe Ostrovul Banului, la sud de localitatea Gura Văii, la cca 1 km în aval de barajul Porţile de Fier I, la mijlocul albiei Dunării, la est de fortificaţiile medievale şi antice.
Reper hidrografic - nume   Dunărea
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   ostrov
Categorie   locuire; descoperire funerară
Tip   aşezare; necropolă
Descriere   Este un sit arheologic pluristratificat cu niveluri de locuire din neoliticul timpuriu, epoca bronzului timpuriu, Hallstatt şi perioada romano-bizantină. Cercetările au început în 1966 - 1967, precedând lucrările de construcţie a hidrocentralei Porţile de Fier. Atunci zonele de la est de fortificaţiile romană târzie şi medievale sunt împărţite alfabetic de la A la D. În sectorul A a fost identificată o aşezare Starcevo- Criş păstrată pe o suprafaţă de 3,5 ha. Sporadic era suprapusă de urme de locuire din epoca broncului, Hallstatt şi antichitatea târzie. Iniţial au fost identificate două niveluri de locuire neolitice timpurii, primul caracterizat de locuinţe de tip semibordei, al doilea de locuinţe cu platforme din piatră, sugerând existenţa unor etape succesive de locuire în cadrul nivelurilor. Ulterior Gh. Lazarovici observa existenţa a două niveluri prezente în stratigrafia verticală (unul cu bordeie, al doilea cu locuinţe) şi a patru niveluri: nivelul I - cu gropi, fără strat de cultură; nivelul II - cu gropi şi bordeie mari, uneori şi cu nivel de cultură, însă discontinuu; nivelul III ("în care partea inferioară a nivelului de cultură este cea mai bogată şi cea mai extinsă"); nivelul IV - cuprinzând partea superioară a nivelului de cultură, cu platforme de pietre.
Numărul complexelor arheologice identificate şi/sau localizarea lor pe harta secţiunilor nu sunt cunoscute. Singurul plan publicat este cel al locuinţei de suprafaţă identificate în zona secţiunilor SII-SIXA şi în casetele din jur.
Au fost identificatesemibordeie de formă rectangular-ovală cu dimensiune medie de 3x2,60m, uşor adâncite în stratul de pietriş, cca 40 cm, precum şi locuinţe pe platformă de piatră, de formă rectangulară.
În urma cercetărilor efectuate au fost identificate 25 de complexe ce pot fi atribuite în general perioadei neolitice, cea mai mare concentrare a lor fiind în sudul sectorului A, precum şi urme aparţinând epoci bronzului (cultura Coţofeni), primei vârste a fierului.
Materialul arheologic colectat constă din fragmente ceramice, chirpic, oase, unelte din silex şi piatră. Ceramica descoperită este de factură grosieră, având ca degresant nisip şi pietricele. Cuprindea diverse forme, fiind ornamentată cu linii incizate dispuse paralel sau în reţea, ornamentate cu brâuri şi proeminenţe. Buza vaselor era ornamentată cu impresiuni cu degetul sau realizate cu ajutorul unei unelte. Au fost descoperite fragmente de altare, ornamentate cu incizii geometrice, sugerând tipul triunghiular, cu trei picioare.
Observații   Perieghezele efectuate pe insulă în anii 2007 şi 2008 de către A. Boroneanţ şi C. Bonsall au evidenţiat faptul că localizarea fostelor secţiuni în sectoarele A şi B este imposibilă, situl fiind acoperit de pietrişul excavat pe durata construcţiei hidrocentralei. În carierele de balast s-au format lacuri interioare.
Data descoperirii   1966 - 1967
Suprafața sitului   4 ha
Stare de conservare   grav afectat / 27.01.2023
Riscuri naturale   Cutremur: 1 / 27.01.2023; Inundaţii: 5 / 27.01.2023; Ploi acide: 1 / 27.01.2023; Foc natural: 1 / 27.01.2023; Incendii: 1 / 27.01.2023; Animale: 1 / 27.01.2023; Insecte: 1 / 27.01.2023; Tornade: 1 / 27.01.2023; Exces de apă în sol: 5 / 27.01.2023; Exces de salinitate în sol: 1 / 27.01.2023; Exces de aciditate în sol: 1 / 27.01.2023
Riscuri antropice   Demolare: 1 / 27.01.2023; Afectare parţială: 5 / 27.01.2023; Vandalism: 1 / 27.01.2023; Furturi: 1 / 27.01.2023; Incendii provocate: 1 / 27.01.2023
Regim de proprietate   incert
Data ultimei modificări a fişei   30.01.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
aşezare  Neolitic timpuriu Starčevo - Criş  

Aşezarea s-a păstrat pe o suprafaţă de 3,5 ha. Stratul de cultură are o grosime de 10 - 15 cm. Au fost identificate două niveluri de locuire. Primul este caracterizat de locuinţe de tip semibordei, al doilea de locuinţe cu platforme din din piatră, sugerând existenţa unor etape succesive de locuire în cadrul nivelurilor. Ulterior Gh. Lazarovici observa existenţa a două niveluri prezente în stratigrafia verticală (unul cu bordeie, al doilea cu locuinţe) şi a patru niveluri: nivelul I – cu gropi, fără strat de cultură; nivelul II – cu gropi şi bordeie mari, uneori şi cu nivel de cultură, însă discontinuu; nivelul III (“în care partea inferioară a nivelului de cultură este cea mai bogată şi cea mai extinsă”); nivelul IV – cuprinzând partea superioară a nivelului de cultură, cu platforme de pietre. Numărul complexelor arheologice identificate şi/sau localizarea lor pe harta secţiunilor nu sunt cunoscute. Singurul plan publicat este cel al locuinţei de suprafaţă identificate în zona secţiunilor SII-SIXA şi în casetele din jur. Au fost identificate semibordeie de formă rectangular-ovală cu dimensiune medie de 3x2,60m, uşor adâncite în stratul de pietriş, cca 40 cm, precum şi locuinţe pe platformă de piatră, de formă rectangulară. În urma cercetărilor efectuate au fost identificate 25 de complexe ce pot fi atribuite în general perioadei neolitice, cea mai mare concentrare a lor fiind în sudul sectorului A, precum şi urme aparţinând epoci bronzului (cultura Coţofeni), primei vârste a fierului. Materialul arheologic colectat constă din fragmente ceramice, chirpic, oase, unelte din silex şi piatră. Ceramica descoperită este de factură grosieră, având ca degresant nisip şi pietricele. Cuprindea diverse forme, fiind ornamentată cu linii incizate dispuse paralel sau în reţea, ornamentate cu brâuri şi proieminenţe. Buza vaselor era ornamentată cu impresiuni cu degetul sau realizate cu ajutorul unei unelte. Un fost descoperite fragmente de altare, ornamentate cu incizii geometrice, sugerând tipul triunghiular, cu trei picioare.

 
aşezare  Epoca bronzului timpuriu Coţofeni      
aşezare  Hallstatt (secolele X-IX a. Chr) Basarabi      
Necropolă  Antichitata târzie (secolele IV-VI p. Chr) romano-bizantină      
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2020

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin NEAGOE Marin Iulian
NEAGOE Oana Minodora
MANEA Cristian Dumitru
DINULESCU Paul Grigore
2. periegheză 2007-2008

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti BORONEANŢ Adina
Universitatea din Edinburgh BONSALL Clive
3. cercetare preventivă 1966-1967

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti MORINTZ Sebastian
ROMAN Petre
DIACONU Petre
BORONEAȚ Vasile
Muzeul Olteniei - Craiova NICA Marin
POPILIAN Gheorghe

Bibliografie
1. Pătroi, Nicolae Cătălin, Preistoria Olteniei. Siturile culturii Coțofeni, Drobeta Turnu-Severin, 2019, 68 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Mărgărit, Monica, Boroneanț, Adina, Bonsall, Clive, Analiza morfologică și funcțională a pieselor dure animale din situl mezolitic de la Ostrovul Banului (jud. Mehedinți), Banatica, 27, 2017, 39-72, https://www.researchgate.net/publication/323167449_Analiza_morfologica_si_functionala_a_pieselor_din_materii_dure_animale_din_situl_mezolitic_de_la_Ostrovul_Banului_jud_Mehedinti [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Pătroi, Nicolae Cătălin, Repertoriul așezărilor și descoperirilor culturii Coțofeni în Oltenia, Litua. Studii și Cercetări, XVIII, Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu", Târgu Jiu, 2016, 39, https://tinyurl.com/yxfs7k8q [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Roman, Petre, Cultura Coțofeni, Academiei R.S.R., București, 1976, 15, 83 [Publicaţie]
5. Boroneanț, Adina, Aspecte ale tranziţiei de la mezolitic la neoliticul timpuriu în zona Parţile de Fier, Mega, 2012, 137 - 140 [Publicaţie]
6. Morintz, Sebastian; Roman, Petre, Un nou grup hallstattian timpuriu în sud-vestul României - Insula Banului, Revista Monumentelor - Monumente de Istorie și Artă, 1, XLVI, București, 1977, 393 - 423, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=57334-cercetarile-arheologice-din-ostrovul-banului-golu-gura-vaii-jud-mehedinti--revista-muzeelor-si-monumentelor-monumente-istorice-si-de-arta--1-anul-xlvi-1977 [Publicaţie]
7. Boroneanț, Vasile, Locuirea neolitică din Ostrovul Banului de la Gura Văii, Drobeta, I, Drobeta Turnu-Severin, 1974, 117 - 130 [Publicaţie]
8. Neagoe, Marian Iulian, Studiu istoric general. Studiu arheologic, Actualizare documentație pentru Planul Urbanistic General al Municipiului Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, Drobeta Turnu-Severin, 2021, 34 - 35, 98 - 101 [Studiu istoric] (sursa fişei de sit)
 
Fotografii sit

Scroll