Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN127581.03
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010OT-I-s-A-08514
NumeSitul arheologic de la Ipoteşti-La conac
JudețOlt
Unitate administrativăIpotesti
LocalitateIpoteşti
PunctLa conac
ReperSitul arheologic este situat la Nord-Vest de sat pe un bot de terasă înaltă de aproximativ 15 m faţă de lunca inundabilă a Oltului.
Categorielocuire civilă
Tipaşezare şi necropolă
DescriereDin anii 1980 cursul Oltului a fost regularizat, schimbându-se configuraţia terenului. Porţiunea păstrată are o lungime de cca. 100 m şi o lăţime de maximum 20 m. Promontoriul se distingea prin elemente de apărare naturală şi prin poziţia dominantă care îi oferea o bună vizibilitate a văii Oltului pe mari distanţe. Pe trei laturi era mărginit de pante (pe alocuri abrupte), iar partea inspre vest era apărată de râul Olt (în prezent de contracanalul lacului de acumulare Ipoteşti)
ObservațiiNecropolă medievală punctu~ "la conac" -
eroare materială corect Necropolă medievală punctul "Coasta lui Ciurlui",
conform săpăturilor efectuate de Dardu Nicolaescu -Piopşor şi Wanda Wolski.
Data ultimei modificări a fişei18.12.2017
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
aşezare  Epoca medievală (sec. XIV - XVI) neprecizată Aşezarea a fost identificată în partea de sud a punctului "La conac", cu prilejul săpăturilor din anul 1960 efectuate de Eugen Comşa, interesat de stratul de locuire neolitic. Stratul de locuire medieval a apărut sub pământul vegetal şi este reprezentat de fragmente ceramice nesemnificative şi câteva gropi de provizii. Acestea sunt în formă- de pâlnie, având baza circulară; una dintre ele se distinge prin dimensiunile apreciabile: 3,25 m adâncime şi diametru! bazei 2 m. Gropile au fost săpate prin stratul de cultură şi au pătruns adânc în sterilul arheologic, de culoare galbenă. Nu s-au descoperit resturi de construcţii medievale, acestea fiind amplasate pe segmentul luat de apele Oltului. OT-I-m-A-08514.01 
necropola  Epoca medievală (sec. XIV - XVI)   Necropola a fost identficată la ,,circa 300 m de capătul de sud al satului lpoteşti, pe drumul ce urcă în panta lină paralel cu Oltul, la o înălţime relativ mare faţă de albia Oltului (7 -10 m), pe locul numit "Coastalui Ciurlui". Delimitarea suprafeţei rămase din cimitir nu a putut fi întreprinsă din cauza configuraţiei terenului, drumul având o lăţime de numai 8 m, flancat într-o parte de Olt, iar în cealaltă parte de viile sătenilor (la vremea. respectivă). S-au cercetat 12 morminte. Gropile mormintelor, de formă dreptunghiulară, au adâncimea de 0,40-0,50 m. Orientarea scheletelor atestă că defuncţii au fost înhumaţi în poziţie creştină. Poziţia mâinilor diferă în toate cele opt cazuri cu scheletul păstrat întreg, trăsătură comună cimitirelor feudale din cuprinsul României sau din alte ţări. Caracterul de cimitir organizat, cu înmormântări în rânduri sau şiruri, argumentează o populaţie stabilă, aşezată de multă vreme, unele caracteristici osteologice indicând repetate şi îndelungate deplasări pe
jos, dictate de obiceiurile şi ocupaţiile lor.

Necropolă medievală punctu "La conac" - eroare materială corect Necropolă medievală punctul "Coasta lui Ciurlui", conform săpăturilor efectuate de Dardu Nicolaescu -Piopşor şi Wanda
Wolski.
OT-I-m-A-08514.02 
aşezare  Epoca romano-bizantină   În punctul "La conac" au apărut urme de locuire ale dacilor liberi romanizaţi, definiţi prin faciesul cultural Militari-Chilia (sec. II-V), iar pentru secolele V-VII locuirea este marcată de faciesul cultural
lpoteşti-Cândeşti-Ciurel.

Formulare improprie. În zona situată in afara graniţei provinciei Dacia romană (cum este cazul localităţii lpoteşti) nu au existat aşezări romana-bizantine in sensul istoric al noţiunii.
OT-I-m-A-08514.03 
aşezare  La Tène (sec. II - I a. Chr.)   Fragmentele ceramice geto-dacice descoperite în situl arheologic "La conac" provin din prima şi a doua epocă a fierului. Stratul de locuire din epoca geto-dacică este sporadic. Fragmentele de castroane decorate cu grupuri de caneluri oblice, ceştile cu toarta supraînălţată şi buton se aseamănă cu cele descoperite în necropola hallstattiană de la Ferigele. În functie de analogii, complexul de la lpoteşti a fost datat în secolul V a.Chr. OT-I-m-A-08514.04 
aşezare  Epoca bronzului Verbicioara / II Epoca bronzului este reprezentată de cultura Verbicioara, cultură din bronzul mijlociu şi târziu, ce suprapune cultura Glina şi se continuă până la începutul Hallstattului. Fragmentele ceramice recuperate (aflate în colecţiile Muzeului judeţean Olt) indică vase bitronconice, castroane, ceşti cu o toartă şi două toarte. Trăsăturile morfologice şi decorul vaselor I-au determinat pe Sebastian Morintz să le încadreze în faza a II-a a culturii Verbicioara. OT-I-m-A-08514.05 
aşezare  Neolitic   Locuirea din epoca neolitică este bine susţinută în situl arheologic "La conac". În intervalul anilor 1959-1960, Eugen Comşa a efectuat săpături arheologice urmărind rezolvarea problemelor legate de locuirea neolitică în acest complex ce prezintă o continuitate de locuire până în epoca medievală târzie. Contextele apărute (urmele unei mari l ocu i nţe de suprafaţă) şi inventarul arheologic (unelte din silex, piatră, os şi mai ales ceramică), coroborate cu observaţiile stratigrafice au permis formularea unor precizării foarte importante. Descoperirea unor materiale din ·faza de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa a demonstrat o extindere a ariei de locuire a purtătorilor acestei faze până la Olt, nu numai în regiunea centrală a Munteniei, cum se aprecia până în momentul cercetărilor de la lpoteşti. În acest context, probleme interesante au ridicat materialele de tip
Vădastra Il descoperite în acest punct şi în împrejurimi. Ele documentează o locuire de la începutul fazei Vădastra Il înainte de stabilirea în zonă a comunităţilor fazei de tranziţie de la cultura Boian la
cultura Gumelniţa.
OT-I-m-A-08514.06 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 1960
Nume Prenume Rol
COMȘA Eugen 1
Instituţia Rol
IAB 1
2. cercetare sistematică 1959
Nume Prenume Rol
COMȘA Eugen 1
Instituţia Rol
IAB 1
3. cercetare sistematică ?
Nume Prenume Rol
NESTOR I. 2
COMȘA Eugen 2
ROMAN P. 2
POPESCU Marin 1
Instituţia Rol
Muzeul Regional Argeș 1
IAB 2
4. cercetare sistematică ?
Nume Prenume Rol
DARDU Nicolae-Plopșor
WANDA Wolski

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p. 1861-1862, poz. 57-63 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Grosu, Aurelia, Studiu istorico-arheologic aferent P.U.G.-ului comunei Ipotești, jud. Olt, Slatina, 2014, 12 [Studiu] (sursa fişei de sit)
3. Comșa, Eugen, Rezultatul săpăturilar arheologice din aşezarea neolitică de la lpoteşti, jud. Olt, Materiale şi Cercetări Arheologice, X, București, 1973, 33, http://cimec.ro/Arheologie/mca_rom.htm [Publicaţie]
4. Nicolaescu-Plopşor; Dardu; Wolski, Wanda, Necropole feudală de la lpoteşti (jud. Olt), Apulum, X, 1972 [Publicaţie]
5. Butoi, Mihail, Descoperiri arheologice in judeţul Olt, Slatina, 1999, 18 [Publicaţie]
6. Preda, Constantin, Geto-dacii din bazinul O/tutui inferior. Oava de la Sprâncenata, București, 1986, 113 [Publicaţie]
7. Morintz, Sebastian, Contribuţii arheologice la istoria traci/ar timpurii, 1. Epoca bronzului În spaţiul carpato-balcanic, București, 1978, 23, 7,8 [Publicaţie]