Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   110973.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   MH-I-s-B-10080
Nume   Situl arheologic de la Izvoru Frumos - km fluvial 881
Județ   Mehedinţi
Unitate administrativă   Burila Mare
Localitate   Izvoru Frumos
Reper   Situl se află pe o terasă înaltă, pe malul Dunării, la km. fluvial 881, aproape de gura pârâului Izvorul Frumos, la cca 780 de metri vest de satul Izvorul Frumos şi la cca 310 metri est-nord-est de insula Ostrovu Mic.
Reper hidrografic - nume   Dunăre
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   terasă
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire civilă
Tip   aşezare şi necropolă
Descriere   Au fost descoperite urme de locuire din eneolitic. Hallstatt, La Téne, epoca romană şi evul mediu timpuriu.
Descoperitor   Grigore Tocilescu, Pamfil Polonic
Data descoperirii   1890
Suprafața sitului   8,5 ha
Stare de conservare   grav afectat / 12.05.2022
Riscuri naturale   Cutremur: 1 / 12.05.2022; Inundaţii: 5 / 12.05.2022; Ploi acide: 1 / 12.05.2022; Foc natural: 1 / 12.05.2022; Incendii: 1 / 12.05.2022; Animale: 1 / 12.05.2022; Insecte: 1 / 12.05.2022; Tornade: 1 / 12.05.2022; Exces de apă în sol: 2 / 12.05.2022; Exces de salinitate în sol: 1 / 12.05.2022; Exces de aciditate în sol: 1 / 12.05.2022
Riscuri antropice   Demolare: 5 / 12.05.2022; Afectare parţială: 5 / 12.05.2022; Vandalism: 2 / 12.05.2022; Furturi: 1 / 12.05.2022; Incendii provocate: 1 / 12.05.2022
Regim de proprietate   incertă
Data ultimei modificări a fişei   12.05.2022
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Hallstatt (secoele VIII - VI a. Chr.) Basarabi     MH-I-m-B-10080.04 
Aşezare  Epoca romană târzie (secolele IV-V p. Chr) romană     MH-I-m-B-10080.02 
Necropolă de inhumaţie  Epoca romană târzie (secolele IV-V) romană     MH-I-m-B-10080.02 
Aşezare  Epoca medievală timpurie (sec. XI-XIV) neprecizată  

A fost cercetat un bordei, orientat nord-vest-sud-est şi care avea nivelul de călcare, neamenajat, la adâncimea de 1,65 m. În partea de sud-est avea o vatră uşor adâncită, care era lucrată din piatră şi tiglă romană fragmentară. Este posibil să fi existat şi un cuptor lucrat din chirpic şi armat cu piatră de mărime medie, dar care să se fi aflat pe un suport ceva mai înalt, deoarece aceste resturi au fost descoperite cu 1-15 cm peste nivelul vetrei. În locuinţă au fost descoperite două greutăţi de plasă lucrate din cărămidă romană şi mai multe fragmente dintr-o tavă pentru păstrarea jarului care avea marginea înaltă de un centimetru şi diametrul de 0,28m.
Ceramica descoperită era de două feluri: lucrată cu mâna şi la roată. Toată ceramica era de culoare deschisă, predominant roşie, prea puţin fiind de culoare brună. Ceramica lucrată cu mâna a fost realizată dintr-o pastă care a avut drept degresant pietriş mărunt sau cioburi pisate. În general aceste vase sunt lucrate neglijent, la puţine din ele olarul a fost atent la omogenizarea pastei şi la aspectul exterior. Ceramica lucrată la roată este realizată din pastă de bună calitate la care s-a adăugat drept degresant, nisipul destul de fin în care nu întâlnim decât întâmplător câte o pietricică. Ceramica aceasta este de culoare roşie dar există şi fragmente de culoare brună, datorită unei arderi secundare. Oala este singura formă ce poate fi sesizată în acest material ceramic.Majoritatea oalelor, lucrate la roată sau cu mâna, au forma piriformă cu maxima bombare în partea superioară. Buza vaselor este evazatăcătre exterior într-o măsură mai mare sau mai mică. Marginea buzelor este rotundă, tăiată drept sau oblic. Decorul se întâlneşte doar pe ceramica lucrată la roată şi aceasta acoperă întregul corp al vaselor. El constă din linii incizate dispuse în benzi orizontale sau din linii vălurite. Pe vas, inciziile orizontale au linii frânte în unghi drept. Partea interioară a buzei acestui vas este decorată cu o bandă de linii incizate şi vălurite.
În zona locuinţei apărută în malul rupt de apa Dunării, a fost descoperit un inel de bronz torsadat, chiar pe plajă. Piesa este lucrată din două sârme de bronz îndoite şi răsucite între ele, având diametrul de 2,8cm şi grosimea de 0,6cm.
Pe baza inventarului stabilit, dar şi prin analogie cu alte piese descoperite la Mărăcine, Făcăi, Basarabi, Dinogeţia, Dridu, aşezarea descoperită la Izvorul Frumos se dateaza în intervalul cuprins între secolele X-XI d. Chr.

MH-I-m-B-10080.01 
Castru  Epoca romană timpurie (secolele IV-V) romană  

În anul 1890, atunci când castrul a fost cercetat de către G. Tocilescu şi P. Polonic, din el se mai păstra doar o bucată din zidul de apus, lungă de 20m, realizată din cărămidă şi aparată de un val cu şanţ. Potrivit lui M. Davidescu, care cercetează la sfârşitul deceniului al şaptelea, al secolului al XX-lea, castrul de la Izvorul Frumos, zidăria castrului era făcută din bolovani de râu de mărime potrivită, legaţi cu mortar de var, ce avea în compoziţia sa cărămidă pisată. Din loc în loc, rândurile de piatră alternau cu câte un rând de cărămidă. Tehnica de construcţie este asemănătoare cu cea de la Hinova, Ostrovul Banului şi Gornea, fiind tipică pentru secolul al V-lea. De altfel şi monedele descoperite în jurul castrului, unde se presupune că există o aşezare romană pledează pentru această datare (o monedă de la Constans I).

Castrul este în mare parte inundat şi distrus de apele Dunării.

MH-I-m-B-10080.01 
tezaur  La Tène (secolele II-I a. Chr.) dacică  

În vara anului 1987, soldatul grănicer Micloş Sima a descoperit în malul înalt şi erodat al Dunării din zona satului Izvorul Frumos, un tezaur format din şapte bare rotunde din argint din care două cu capetele lăţite în formă de palmete şi terminate cu protome în formă de şarpe, o fibulă din argint în formă de scut şi 13 denari republicani romani. Cele şapte bare din argint provin din tăierea unei brăţări plurispiralice cu capetele lăţite în formă de palmete şi terminate cu protome de şarpe. Fibula din argint descoperită este realizată în formă de scut şi este decorată cu linii şi cerculeţe incizate .Tezaur monetar descoperit este compus din trei monede emise între ani 150-125 a. Chr, şapte monede emise între ani 91-90 a. Chr şi trei monede emise între ani 85-81 a. Chr.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2021

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin NEAGOE Marian Iulian
NEAGOE Oana Minodora
MANEA Cristian Dumitru
DINULESCU Paul Grigore
2. cercetare sistematică 1990

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin STÂNGĂ Ion
3. cercetare de salvare 1968-1969

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin DAVIDESCU Mișu
4. evaluare de teren 1890

Muzeul de Antichități TOCILESCU Grigore
POLONIC Pamfil

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1689, poz.88 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Neagoe, Marian Iulian, Studiu istoric și arheologic de fundamentare, Planul Urbanistic General (PUG) al comunei Burila Mare, județul Mehedinți, Drobeta Turnu-Severin, 2021 [Fişă de sit]
4. Crăciunescu, Gabriel, Descoperiri din feudalismul timpuriu în judeţul Mehedinţi, Drobeta, XIV, Drobeta Turnu-Severin, 2004, 50-87 [Publicaţie]
5. Davidescu, Mișu, Tezaurul dacic de la Izvorul Frumos, comuna Burila Mare, judeţul Mehedinţi, Symposia Thracologica, 6, Piatra Neamț, 1988, 112-113 [Publicaţie]
6. Davidescu, Mișu, Cetatea romană de la Hinova, Sport- Turism, București, 1988, 106 [Publicaţie]
7. Gherghe, Petre; Popa, Romeo, Repertoriul informaţiilor şi descoperirilor arheologice din judeţul Mehedinţi, Sitech, Craiova, 2013, 31 [Publicaţie]
8. Tudor, Dumitru, Oltenia romană, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1968, 293, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=2132-oltenia-romana-editia-a-iii-a-revizuita-si-adaugita [Publicaţie]
 
 
Scroll