A fost cercetat un bordei, orientat nord-vest-sud-est şi care avea nivelul de călcare, neamenajat, la adâncimea de 1,65 m. În partea de sud-est avea o vatră uşor adâncită, care era lucrată din piatră şi tiglă romană fragmentară. Este posibil să fi existat şi un cuptor lucrat din chirpic şi armat cu piatră de mărime medie, dar care să se fi aflat pe un suport ceva mai înalt, deoarece aceste resturi au fost descoperite cu 1-15 cm peste nivelul vetrei. În locuinţă au fost descoperite două greutăţi de plasă lucrate din cărămidă romană şi mai multe fragmente dintr-o tavă pentru păstrarea jarului care avea marginea înaltă de un centimetru şi diametrul de 0,28m.
Ceramica descoperită era de două feluri: lucrată cu mâna şi la roată. Toată ceramica era de culoare deschisă, predominant roşie, prea puţin fiind de culoare brună. Ceramica lucrată cu mâna a fost realizată dintr-o pastă care a avut drept degresant pietriş mărunt sau cioburi pisate. În general aceste vase sunt lucrate neglijent, la puţine din ele olarul a fost atent la omogenizarea pastei şi la aspectul exterior. Ceramica lucrată la roată este realizată din pastă de bună calitate la care s-a adăugat drept degresant, nisipul destul de fin în care nu întâlnim decât întâmplător câte o pietricică. Ceramica aceasta este de culoare roşie dar există şi fragmente de culoare brună, datorită unei arderi secundare. Oala este singura formă ce poate fi sesizată în acest material ceramic.Majoritatea oalelor, lucrate la roată sau cu mâna, au forma piriformă cu maxima bombare în partea superioară. Buza vaselor este evazatăcătre exterior într-o măsură mai mare sau mai mică. Marginea buzelor este rotundă, tăiată drept sau oblic. Decorul se întâlneşte doar pe ceramica lucrată la roată şi aceasta acoperă întregul corp al vaselor. El constă din linii incizate dispuse în benzi orizontale sau din linii vălurite. Pe vas, inciziile orizontale au linii frânte în unghi drept. Partea interioară a buzei acestui vas este decorată cu o bandă de linii incizate şi vălurite.
În zona locuinţei apărută în malul rupt de apa Dunării, a fost descoperit un inel de bronz torsadat, chiar pe plajă. Piesa este lucrată din două sârme de bronz îndoite şi răsucite între ele, având diametrul de 2,8cm şi grosimea de 0,6cm.
Pe baza inventarului stabilit, dar şi prin analogie cu alte piese descoperite la Mărăcine, Făcăi, Basarabi, Dinogeţia, Dridu, aşezarea descoperită la Izvorul Frumos se dateaza în intervalul cuprins între secolele X-XI d. Chr.

În anul 1890, atunci când castrul a fost cercetat de către G. Tocilescu şi P. Polonic, din el se mai păstra doar o bucată din zidul de apus, lungă de 20m, realizată din cărămidă şi aparată de un val cu şanţ. Potrivit lui M. Davidescu, care cercetează la sfârşitul deceniului al şaptelea, al secolului al XX-lea, castrul de la Izvorul Frumos, zidăria castrului era făcută din bolovani de râu de mărime potrivită, legaţi cu mortar de var, ce avea în compoziţia sa cărămidă pisată. Din loc în loc, rândurile de piatră alternau cu câte un rând de cărămidă. Tehnica de construcţie este asemănătoare cu cea de la Hinova, Ostrovul Banului şi Gornea, fiind tipică pentru secolul al V-lea. De altfel şi monedele descoperite în jurul castrului, unde se presupune că există o aşezare romană pledează pentru această datare (o monedă de la Constans I).

Castrul este în mare parte inundat şi distrus de apele Dunării.

În vara anului 1987, soldatul grănicer Micloş Sima a descoperit în malul înalt şi erodat al Dunării din zona satului Izvorul Frumos, un tezaur format din şapte bare rotunde din argint din care două cu capetele lăţite în formă de palmete şi terminate cu protome în formă de şarpe, o fibulă din argint în formă de scut şi 13 denari republicani romani. Cele şapte bare din argint provin din tăierea unei brăţări plurispiralice cu capetele lăţite în formă de palmete şi terminate cu protome de şarpe. Fibula din argint descoperită este realizată în formă de scut şi este decorată cu linii şi cerculeţe incizate .Tezaur monetar descoperit este compus din trei monede emise între ani 150-125 a. Chr, şapte monede emise între ani 91-90 a. Chr şi trei monede emise între ani 85-81 a. Chr.