Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN160653.04
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TL-I-s-B-05809
NumeNecropola tumulară Jurilovca-Orgame/Argamum - Capul Dolojman
JudețTulcea
Unitate administrativăJurilovca
LocalitateJurilovca
PunctCapul Dolojman
ReperNecropola se află în partea de nord a localităţii, la vest de zona locuită a promontoriului Capul Dolojman.
Forma de reliefdeal
Utilizare terenagricultură; păşune
Categoriedescoperire funerară
Tipnecropolă tumulară
DescriereStarea de conservare nu este unitară, unii tumuli fiind păstraţi în condiţii foarte bune, iar alţii find grav afectaţi.
ObservațiiÎn 2019 necropola de la Orgame va face parte dintr-o expoziţie internaţională intitulat: Milet şi coloniile din Marea Neagră, organizată de Muzeul Luvru din Paris în colaborare cu Muzeul Ermitaj din Sanct Petersburg şi cu British Museum din Londra.
Data descoperirii1988
Suprafața sitului 120 ha
Stare de conservaremedie / 27.07.2020
Riscuri antropiceAfectare parţială: 3 / 27.07.2020; Agricultură intensivă: 4 / 11.06.2020
Regim de proprietatepublic şi privat
Data ultimei modificări a fişei12.8.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Grup de tumuli  Epoca greacă (sec. VII-III a. Chr.) neprecizată În perioada 1990-2000 au fost cercetate 62 de morminte. Tumulii au dimensiuni diferite. O parte dintre aceştia se pot încadra în categoria celor de mari dimensiuni (cu un diametru de 12m), în timp ce ceilalţi sunt de dimensiuni mijlocii (cu diametru cuprins între 5 şi 7 m). Aceştia sunt amplasaţi pe direcţia est-vest, orientare impusă de existenţa unei succesiuni la intervale de cca. 15 m a unor tronsoane de străzi pietruite, cu o lăţime ce variază între 5 şi 7 m. Mormintele sunt, în mod obişnuit, realizate în plan circular şi asamblate în complexe familiale formate din 4 până la 10 elemente, desfăşurate pe o suprafaţă de cca. 15 mp.
Principalele elemente din structura unui mormânt sunt: suprafaţa de depunere, inventarul funerar format din oase arse şi ofrande, ringul protector din pietre şi primele straturi din componenţa mantalei. Inventarele funerare sunt compuse, în special, din vase ceramice greceşti (fish-plate, lekythoi, oinochoai, cantharoi, amfore).
Mormintele de incineraţie sunt dominante cantitativ şi oferă o gamă variată de ritualuri: în cazul tumulilor mari, arderea defunctului a fost făcută pe locul de amenajare al mormântului, deasupra unui rug de suprafaţă sau a unui rug amplasat deasupra unei gropi; pentru următoarele două categorii, incinerarea defunctului s-a efectuat în afara mormântului, probabil în locuri de ardere familiale - de tip ustrinum -, urmată de o depunere simbolică într-un spaţiu restrâns din interiorul mormântului sau în urne. În primul caz, incineraţia in situ, resturile cinerare rezultate din arderea defunctului împreună cu o serie de obiecte personale şi ofrande, care-l însoţeau în momentul arderii sau după consumarea acesteia, erau abandonate pe rug. Peste ele erau adăugate straturi de pământ şi pietre, marcate uneori de "întreruperi" rezultate din consumarea altor ritualuri particulare, ca în cazul mormântului din tumulul IV, unde se aflau depuse succesiv mai multe amfore greceşti din centrele Thasos şi Chios, între primul şi al doilea strat de pământ.
În al doilea caz, arderea era urmată în mod obligatoriu de o serie de operaţiuni de transfer al vestigiilor. Oasele erau adunate într-o urnă sau depuse direct într-un spaţiu mai mult sau mai puţin amenajat, nu departe de locul de ardere. Arderea se încheia şi aici cu depunerile de ofrande deasupra ringului.
Descoperirea a patru morminte de inhumaţie contemporane celor de incineraţie constituie un aspect particular al necropolei greceşti. Din acest total, doar două morminte: unul în cistă de piatră, celălalt în amforă (enhytrismos) pot fi atribuite tradiţiilor greceşti. Celelalte două morminte, a căror arhitectură nu pare să difere de cea a mormintelor de incineraţie, pun în evidenţă unele "accidente" culturale. Fiecare conţin unul sau mai mulţi indivizi înhumaţi în poziţii diferite, fără să demonstreze o anumită preferinţă în orientare. În general, aceste morminte sunt lipsite de inventar funerar.
 
Stradă      Complezele tumulare sunt amplasate de o parte şi de alta a drumului.  
basilica  Epoca romană târzie (sec. IV-VI p. Chr.)   Basilica este formată dintr-o navă cu dimensiunile de 8 m lungime şi 4,61 m lăţime; un atrium şi o amenajare subterană la -3 m cu lungimea de 11 m, care porneşte din interiorul basilici şi continuă în partea sa sudică. Inventarul ceramic rezultat din degajarea monumentului se datează între secolele IV - VI p. Chr. Basilica 4 este singura descoperire de acest fel din aria extramuros a cetăţii şi reprezintă un caz unic în tipologia basilicilor din Dobrogea prin prezenţa unei construcţii subterane speciale.

Basilica a fost descoperită în anul 1933.
 
Locuire  Epoca romană târzie (sec. IV-VI p. Chr.)   Au fost descoperite trei locuinţe.  
necropola de inhumaţie  Epoca romană (sec. IV p. Chr.)      
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 2009
Nume Prenume Rol
DOLEA Alexandra 2
MUȘAT Alina 2
MANEA Carmen 2
ZAVALAȘ Theodor 2
LUNGU Vasilica 1
Instituţia Rol
Institutul de Studii Sud-Est Europene 1
Universitatea din București 2
2. cercetare sistematică 2008
Nume Prenume Rol
LUNGU Vasilica 1
Instituţia Rol
Institutul de Studii Sud-Est Europene 1
3. cercetare sistematică 2007
Nume Prenume Rol
LUNGU Vasilica 1
Instituţia Rol
Institutul de Studii Sud-Est Europene 1
4. cercetare sistematică 2002
Nume Prenume Rol
LUNGU Vasilica 1
RUSU Vera
Instituţia Rol
Institutul de Studii Sud-Est Europene 1
5. cercetare sistematică 2001
Nume Prenume Rol
LUNGU Vasilica 1
Instituţia Rol
Institutul de Studii Sud-Est Europene 1
6. cercetare sistematică 2000
Nume Prenume Rol
TUDORACHE Vera 3
GRIGORIU Georgeta 3
LUNGU Vasilica 2
MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica 1
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" București 1
Institutul de Studii Sud-Est Europene 2
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" 3
7. cercetare sistematică 1998 Lucrările s-au concentrat în aria monumentului funerar TA95
8. cercetare sistematică 1986-1990
Nume Prenume Rol
MĂNUCU - ADAMEŞTEANU Mihaela
LUNGU Vasilica
IACOB Mihaela
MĂRGINEANU - CÂRSTOIU Monica
OȚA Liana
MIHĂILESCU-BÂRLIBA Lucrețiu
9. cercetare de salvare 1965-1986
Nume Prenume Rol
OPAIȚ Andrei 2
MĂNUCU - ADAMEŞTEANU Mihaela 2
TOPOLEANU Florin 2
OPAIȚ Cristina 2
COJA Maria 1
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie din Bucureşti 1
Muzeul de Arheologie din Tulcea 2

Bibliografie
1. Lista monumentelor istorice 2004, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, p. 2263, poz. 192 [ordin MC]
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Irimia, Mihai, Date noi privind necropolele din Dobrogea în a doua epocă a fierului, Pontica, XVI, Constanţa, 1983, 70 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Mănucu Adameșteanu, Mihaela, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2001, http://www.cimec.ro/Arheologie/CronicaCA2001/rapoarte/rapoarte_maine.htm [Publicaţie]
5. Lungu, Vasilica, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2002, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2002/rapoarte/default.htm [Publicaţie]
6. Lungu, Vasilica, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2003, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2003/rapoarte/108.htm [Publicaţie]
7. Lungu, Vasilica, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2007, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2008, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2008/cd/index.htm [Publicaţie]
8. Lungu, Vasilica, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2008, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2009, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2009/cd/index.htm [Publicaţie]
9. Lungu, Vasilica, Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2009, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2010, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2010/cd/index.htm [Publicaţie]