Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN160653.08
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TL-I-s-A-05721
NumeSit arheologic subacvatic - Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre
JudețTulcea
Unitate administrativăJurilovca
LocalitateJurilovca
PunctPlatforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre
Categoriedescoperire subacvatică
Tipepavă subacvatică
DescriereÎncepând cu anul 2015 Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" din Tulcea a decis să demareze un proiect de documentare arheologică subacvatică a zonei litorale corespunzătoare jud. Tulcea. În anul 2016 a fost semnat un Protocol de Colaborare cu Societatea bavareză de arheologie subacvatică (Bayerische Gesellschaft für Unterwasserarchäologie din München-Kempten), ulterior fiind cooptată şi Universitatea Ludwig Maximilian din München reprezentată de Prof. dr. Bernd Päffgen. A fost stabilit un Proiect de Cercetare între cele două părţi (Underwater Archaeology of Lower Danube and Western Black Sea: Exploring Ancient Harbours and Shipwrecks in Northern Dobrudja Coastline) prevăzut a se desfăşura pe o perioadă de cinci ani (2016-2020).
Data descoperirii2015
Stare de conservarebună / 13.03.2017
Riscuri naturaleAnimale: 5 / 13.03.2017; Tornade: 5 / 13.03.2017
Regim de proprietatepublic
Data ultimei modificări a fişei13.3.2017
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
epavă subacvatică  Epoca romană romană Obiectivul principal al campaniei desfăşurate în toamna anului 2016 a constat în realizarea unei documentaţii complete a epavei. Aceasta este orientată aproximativ paralel cu linia ţărmului actual. Microzona Sahalin - Gura Portiţei - Vadu a beneficiat, de-a lungul timpului, de numeroase observaţii de ordin geo-morfologic; aceste studii au indicat existenţa unui golf antic închis de actualul cordon litoral. De altfel, intrarea în complexul lagunar Razim-Sinoe-Goloviţa era încă practicată prin această zonă până acum câteva decenii când gura a fost astupată artificial pentru desalinizarea lacurilor. Toate dovezile indică faptul că epava se îndrepta spre una dintre intrările în Golful Halmyris în momentul eşuării. Cauzele sunt multiple şi pot fi doar bănuite; putem avansa ipoteza ca o combinaţie a unor factori multipli (vreme nefavorabilă, contra-vânturi, intrarea îngustă în golf, existenţa unor bancuri de nisip şi supraîncărcarea) au condus la scufundarea vasului.
Din punct de vedere metodologic, în campania din toamna anului 2016 echipa s-a concentrat pe realizarea unui foto-mozaic al resturilor vizibile deasupra sedimentului - încărcătura de amfore şi resturile din lemnăria navei. Acest foto-mozaic, odată realizat, a servit ca bază pentru realizarea ortofotoplanului georeferenţiat, pentru desenele de detaliu şi pentru o viitoare reconstrucţie 3D a sitului. Ultima se poate realiza într-un program dedicat (eg. 3D StudioMax) şi poate fi printată în 3D în scopul valorificării epavei în scop muzeal.
Alături de realizarea acestui foto-mozaic, unele segmente ale epavei, în particular zona catargului, au fost alese pentru desene de detaliu. Pentru realizarea acestora a fost folosit un cadru din plastic, cu dimensiunea de 1x1 m. În lipsa unei metodologii clare privind conservarea încărcăturii epavei, dar mai ales datorită spaţiului necesar depozitării celor aproximativ 1000 de amfore întregi sau întregibile, pe parcursul documentării a fost recuperată o singură amforă în vederea studierii din punct de vedere tipologic şi al pastei. Aceasta a fost predată Laboratorului de restaurare şi conservare al ICEM Tulcea unde a fost curăţată şi stabilizată.
Structurile vizibile deasupra sedimentului (elemente de încărcătură şi lemnăria epavei) acoperă o zonă de cca. 9,5x5 m. Amforele sunt concentrate pe o arie de cca. 35 m. Totuşi, o zonă importantă a epavei este acoperită de sediment; pe această suprafaţă sunt vizibile segmente din coastele epavei şi fragmente ceramice din amfore deranjate, probabil, de plasele pescarilor. Astfel, pe baza acestor observaţii şi a comparaţiilor cu alte nave de epocă romană, epava este un exemplu al unui vas comercial de dimensiuni medii, de cca. 15-20 m în lungime şi 5 m în lăţime, construit pentru transportul unor produse comerciale cerute în zona vest-Pontică (vin, ulei); transportul altor mărfuri şi al pasagerilor nu poate fi exclus ab initio.
Pe parcursul cercetărilor a fost prelevată o probă din lemnăria epavei care a fost trimisă la "Leibniz Labor for Altersbestimmung and Isotopenforschung" al Universităţii din Kiel, Germania. Din datele furnizate de acest laborator rezultă că epava este datată în a doua jumătate a secolului II p.Chr.
Calculele primare indică prezenţa a mai mult de 1000 de amfore, dintre care majoritatea sunt întregi şi se află încă, în poziţia originală. Alături de încărcătura propriu-zisă constând din amfore, probabil pentru transportul vinului din regiunile sud-est pontice, încărcătura poate fi completată, prin analogii cu situaţii similare din bazinul Mării Egee şi Mediterana, cu obiecte aparţinând echipajului (veselă pentru prepararea alimentelor şi servit), vase pentru depozitarea alimentelor pe parcursul voiajului, obiecte de toaletă şi accesorii vestimentare, instrumente de iluminat (lucerne), monede, etc.
La fel ca în cazul încărcăturii, sistemul constructiv al navei (lemnăria) este bine păstrată, fapt extrem de rar în cazul epavelor din această perioadă descoperite în Marea Neagră sau Mediterana. Deasupra sedimentului este vizibilă structura esenţială a unei nave: coastele şi catargul. Combinate, aceste dovezi indică una dintre cele mai bine epave de epocă romană timpurie descoperită vreodată în Marea Neagră, dacă nu prima de acest fel. Din păcate, întreaga lemnărie expusă a epavei este afectată de "viermii de corabie" - Teredo navalis L. Catargul are un diametru de 53 cm la bază (deasupra sedimentului) şi este, de asemenea, afectat de acţiunea viermilor de corabie. În schimb, piesa din lemn interpretată iniţial (în luna martie) drept cârmă este, de fapt, un alt fragment de coastă. Aceasta a fost dislocată din locul iniţial de plasele pescăreşti. În total, opt coaste sunt vizibile deasupra sedimentului. Pietrele de ascuţit vizibile în primăvară nu au mai fost observate în toamna acestui an. De asemenea, un dolium prezintă urme de distrugere, la fel ca alte numeroase amfore situate în zona provei.
TL-I-m-A-05721.04 
Vestigii arheologice subacvatice  epocă grecească greacă   TL-I-m-A-05721.06 
Vestigii arheologice subacvatice  elenistică elenistică   TL-I-m-A-05721.05 
Vestigii arheologice subacvatice  Epoca romano-bizantină romană-bizantină   TL-I-m-A-05721.03 
Vestigii arheologice subacvatice  Epoca medievală     TL-I-m-A-05721.02 
Vestigii arheologice subacvatice  Epoca modernă     TL-I-m-A-05721.01 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. diagnoză 2016
Nume Prenume Rol
PFLEDERER Tobias 3
FIEDERLING Max 3
AHL Maximilian 3
PÄFFGEN Bernd Irmfried 2
NUȚU George 1
Instituţia Rol
ICEM Tulcea 1
Ludwig-Maximilians Universität München - LMU München 2
Bayerische Gesellschaft für Unterwasserarchäologie - BGfU 3

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, Institutul Național al Patrimoniu, 2015, 2503-2504, http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-TL.pdf [Baza LMI] (sursa fişei de sit)
2. Nuțu, George, Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre între Golful Musura la nord și zona situată la sud de Gura Portiței Punct: Epava Rusu [Epava A], Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2016, Institutul Național al Patrimoniu, 2017 [Publicaţie]