Ministerul Culturii Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)

Informaţii despre SIT Localizează pe harta României * Cod RAN 159749.01 Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) TL-I-s-A-05837 Nume Cetatea romană Arrubium de la Măcin - La Cetate Județ Tulcea Unitate administrativă Oraş Măcin Localitate Măcin Punct La Cetate Reper Situl se află la marginea de sud-vest a oraşului, pe o terasă înaltă aflată pe malul drept al braţului Măcin. Forma de relief promontoriu Categorie locuire şi descoperire funerară Tip castru, aşezare şi necropolă Descriere Cetatea are o formă dreptunghiulară, direcţia laturilor mari urmând cursul Dunării de la sud la nord. Observații Ruinele cetăţii romano-bizantine au fost distruse în mare parte de cariera de piatră locală, care a funcţionat în special în perioada dintre cele două războaie mondiale. Suprapunerea cetăţii antice de către un fort turcesc şi mai târziu de un parc al oraşului Măcin, nu a permis pînă în prezent cercetări arheologice sistematice. Zonă este protejată în prezent. Descoperitor Em. Desjardins; Pamfil Polonic Data descoperirii 1865; 1898 Suprafața sitului 15,2 ha Data ultimei modificări a fişei 18.8.2020   Descoperiri în cadrul sitului: Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI Cetate  Epoca romană (secolele I-VII p.Chr.) romană Castru şi aşezare romană civilă cu nume celtic, devine apoi cetate romano-bizantină. Construit pe o stâncă înaltă ce domină Dunărea, castrul de la Arrubium este amintit încă din secolul I p.Chr. În izvoarele literare şi în inscripţii. Menţionări se găsesc în Tabula Peutingeriana (VIII, 4; "Arubio"), Itinerarium Antonini (225, 4; "Arrubio"), Notitia Dignitatum (Or. 39, 16; "cuneus equitum catafractariorum", "Arubio") şi Geograful din Ravenna (4,5; "Arrubion"). Despre prezenţa unor unităţi ale flotei avem informaţii indirecte legate de aducerea aici de către împăratul Vespasianus (69-79 p.Chr.) a unei unităţi de dardani, ala I Vespasiana Dardanorum, care poate fi pusă în directă legătură cu acţiunile de reorganizare a flotei. Sub Traian au mai fost aduse ala II Hispanorum Aravacorum şi o vexillatio din leg. V Macedonica cu sediul la Troesmis. In perioada târzie, aici staţiona un cuneus equitum catafractariorum. Ansa naturală de la baza masivului stâncos, precum şi observaţiile epigrafice din secolul I, indică Arrubium ca pe un loc de acostare şi staţionare a unor unităţi ale flotei. Dintre descoperirile importante, se remarcă inscripţiile menţionând "ala I Dardanorum", "ala I Aravacorum" şi pe Iulia Domna, soţia împăratului Septimius Severus, supranumită "mater castrorum". La acestea se adaugă un stâlp miliar de la Diocleţian, cărămizi cu ştampila leg. V Macedonica, două mari tezaure de monede romane imperiale (secolele II-IV), iar la cca 5 km est de Măcin, în punctul Izvoare, olane de apeduct roman. TL-I-m-A-05837.02  aşezare  Epoca romană (secolele I-III)   În cadrul cercetărilor din 2003, a fost identificată o groapă menajeră de epocă romană timpurie, la cca 100 m est de zidul de incintă al cetăţii Arrubium, pe o proprietate privată. Materialul arheologic recuperat şi restaurat constă în: amfore - o piesă Zeest 94 completă şi partea superioară a uneia Zeest 64; un capac de amforă, un ulcior amforoidal complet, o ceşcuţă cu corpul globular completă, două farfurii cu buza verticală, fragmentare, fragmente de la mai multe oale cu gura evazată, corpul globular şi baza plată, un vas borcan de tradiţie getică, cu brâu alveolar, complet, un ac din bronz, un capac de cutiuţă pentru cosmetice din bronz argintat. Coroborând informaţiile legate de datarea materialului arheologic, se consideră că groapa menajeră a fost utilizată la mijlocul secolului II p.Chr. TL-I-m-A-05837.03  Aşezare  Epoca medievală (secolele X-XIII)   Aceeaşi aşezare continuă să fie locuită şi în epoca feudală timpurie. Din această vreme, există o bogată ceramică uzuală lucrată la roata olarului înceată (oale, castronaşe, căldări de lut). Aici s-au descoperit şi olane provenind din ateliere bizantine de la sfârşitul secolului al X-lea. TL-I-m-A-05837.01    Cercetare:   Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii 1. cercetare preventivă 2003 Punct: Nuferilor, nr. 27A Nume Prenume Rol IACOB Mihaela PARASCHIV Eugen VIZAUER Iulian Instituţia Rol Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" Tulcea 2. cercetare supraveghere 2003 Punct: Uzina de apă Nume Prenume Rol AILINCĂI Sorin PARASCHIV Dorel Instituţia Rol Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" Tulcea 3. cercetare sistematică 1946 În cursul anului 1946 s-a mai degajat încă o parte din latura de nord a incintei, la capătul căreia se afla un turn, pe o lungime de cca. 40 m. Pe latura de vest a fost degajat un complex de ziduri care, la prima vedere, păreau să formeze poarta cea mare. Un sondaj efectuat pe platoul din partea de est a cetăţii pare a dovedi că în acel loc se afla aşezarea civilă. Nume Prenume Rol CONDURACHI Emil 4. cercetare sistematică 1943 Săpăturile au avut ca obiectiv degajarea incintei cetăţii romane despre care s-a putut preciza că avea laturile de 220 × 170 m (cu o suprafaţă totală de cca. 37400 mp), întărite cu turnuri. În prima campanie s-a degajat ceea ce nu fusese distrus prin exploatarea pietrei de pe latura de vest a dealului, care mărginea Dunărea. Aici a fost dezvelit un tronson de fortificaţie cu o lungime de 16,80 m, săpătura coborând până la o adâncime de peste 5,00 m. Zidul de nord-vest a fost săpat de la marginea exterioară a carierei dinspre Dunăre, pe o lungime de 35 m. Pe latura de nord-sud, prin exploatarea pietrei, un zid a rămas suspendat pe stâncă. El era legat de latura de nord-vest printr-un turn, degajat complet, care străjuia colţul de nord-est al cetăţii. Nume Prenume Rol CONDURACHI Emil 5. cercetare sistematică 1939 Cercetările au reuşit să degajeze turnul de nord-vest, precum şi o parte din curtină. Nume Prenume Rol ȘTEFAN Gheorghe AVACHIAN Grigore Bibliografie 1. Lista monumentelor istorice 2004, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, p. 2267, poz. 235-239 [ordin MC] 2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit) 3. Matei, Cristian, Consideraţii privind raportul dintre Classis Flavia Moesica şi fortificaţiile limesului roman de la Dunărea de Jos (sec. I-VI), Pontica, 24, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanţa, 1991, p. 153, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCVVAteEY4MzUwU1k/view [Publicaţie] 4. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, 19, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 1986, 172, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCemFKY2pyY01zMXc/view [Publicaţie] 5. Barnea, Ion; Diaconu, Petre, Arrubium, Enciclopedia arheologicei și istoriei vechi a României. Volumul I (A-C), Enciclopedică, București, 1994, 120-121 [Publicaţie] 6. Iacob Mihaela; Paraschiv Dorel; Vizauer, Iulian, Măcin | Judeţ: Tulcea | Punct: Nuferilor, nr. 27 A | Anul: 2003, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2003, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2282 [Publicaţie] 7. Ailincăi, Sorin; Paraschiv, Dorel, Măcin | Judeţ: Tulcea | Punct: Uzina de apă | Anul: 2003, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2003, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2283&d=Macin-Tulcea-Uzina-de-apa-2003 [Publicaţie] 8. Ocheșeanu, Radu, Tezaurul de numii constantinieni de la Arrubium (1908), contribuții la cunoașterea circulației monetare în Scythia Minor între anii 318-324, Peuce, X, 1991, 417, https://revistapeuce.icemtl.ro/wp-content/uploads/Arhiva-Peuce-Serie-veche/10-Peuce-SV-X-1991/27-Ochesanu.pdf [Publicaţie] 9. Paraschiv, Dorel, Descoperiri arheologice de epocă romană la Măcin, Pontica, XXX, 1997, 317-330, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCeEJfRHlqOHUzSEU/view [Publicaţie] 10. Paraschiv, Dorel, Noi descoperiri arheologice de epocă romană la Măcin, Peuce, II, 2004, https://revistapeuce.icemtl.ro/wp-content/uploads/Arhiva-Peuce-Serie-noua/02-Peuce-SN-II-2004/08-Paraschiv.pdf [Publicaţie] 11. Mănucu Adameşteanu, Gheorghe, Contribuții la cunoașterea locuirii medio-bizantine de la Măcin - Cetatea Arrubium (secolele X-XII), Peuce, VIII, 2010, 237-250, https://revistapeuce.icemtl.ro/wp-content/uploads/Arhiva-Peuce-Serie-noua/07-Peuce-SN-VIII-2010/14-Manucu-Macin.pdf [Publicaţie] 12. Dumitrescu, Al., O excursiune în nordul Dobrogei. Arrubium şi mitropolia din Măcin, București, 1904 [Publicaţie] 13. Zahariade, M., Arrubium, Lexicon of the Greek and Roman Cities and place names in Antiquity. Ca 1500 B.C - Ca A. D. 500, Fascicule 6 Arados - Artanada, Amsterdam, 2002 [Publicaţie] 14. Comșa, Eugen, Contribuţie la harta arheologică a Dobrogei de Nord-Vest, SCIV, 4, 3-4, 1953, 747-756 [Publicaţie]