Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN157745.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TM-I-s-B-06070
NumeAnsamblul de epocă medievală de la Mănăştiur - La Mănăstire
JudețTimiş
Unitate administrativăMănăştiur
LocalitateMănăştiur
PunctLa Mănăstire
ReperSitul se află la 0,5 km E de biserica catolică din comună, la 0,7 km NE de biserica ortodoxă şi la 200 m N de versantul drept al Râului Bega.
Forma de reliefCâmpie
Utilizare terenagricultură
Categoriestructură de cult/religioasă
Tipbiserică şi aşezare
DescriereSitul se află pe o terasă cuprinsă între un meandru al Râului Bega şi cursul inferior al Pârâului Boroaga. Din punct de vedere morfologic situl este amplasat pe cursul superior al Râului Bega, în albia majoră a acestuia, în bazinetul depresionar al Făgetului, fiind dominat la N de înălţimile sudice ale Dealurilor Lipovei, iar la S de cele nordice ale masivului Poiana Ruscă. Terasa pe care se află situl, cuprinsă între Râul Bega şi Pârâul Boroaga, este una sedimentară, mai înaltă decât terenul din jur, ferită de inundaţii.
ObservațiiZona este ocupată de un pâlc de plopi şi vegetaţie sălbăticită (interiorul bisericii) şi terenurile arabile parcelate ale localnicilor din Mănăştiur. Starea de conservare a sitului se află în proces de degradare accelerată datorită lucrărilor agricole moderne şi a activităţii intense a "căutătorilor de comori".
Stare de conservarebună / 14.02.2012
Riscuri antropiceAgricultură intensivă: 2 / 14.02.2012
Data ultimei modificări a fişei12.2.2016
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică fortificată  Epoca medievală timpurie (sec. XIV)   În urma investigaţiilor arheologice s-a descoperit o basilică cu nava centrală având ziduri de cărămidă (dimensiunile de 22 x 12,7 m), flancată de două nave laterale cu ziduri din piatră. Materialul arheologic atestă edificarea acesteia în secolul al XII-lea. Basilica este înconjurată cu un şanţ de pământ de formă elipsoidală (diametrul de 50 x 30 m şi o lăţime de 15-20 m), încă vizibil în teren. Pe baza datelor arheologice acumulate, dar şi în coroborare cu izvoarele scrise, se pare că aici a funcţionat, pentru o scurtă perioadă de timp (sec. XII-XIII) o abaţie catolică. La mijlocul sec. XIV
mănăstirea, deja abandonată şi ruinată, este transformată în cimitirul comunităţii rurale din
apropiere, care îşi îngroapă morţii atât în exteriorul, cât şi în interiorul acesteia.Undeva, între sec. XV-XVI în jurul fostei basilici catolice, transformate în cimitir, se construieşte un al doilea şanţ de apărare, distinct de primul.

În momentul efectuării cercetărilor arheologice de teren (periegheze), la suprafaţa terenului erau vizibile numeroase fragmente ceramice, cărămizi şi material litic de construcţie. "Investigaţiile" susţinute ale căutătorilor de comori răvăşesc sistematic interiorul bisericii fortificate.
TM-I-m-B-06070.01 
Aşezare deschisă  Epoca medievală dezvoltată (sec. XIV - XVII)     TM-I-m-B-06070.02 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. periegheză 2007
Nume Prenume Rol
BOLCU Lavinia studentă
TITIROAGĂ Teodora studentă
STAVILĂ Andrei student
MICLE Dorel
MĂRUIA Liviu
CÎNTAR Adrian
Instituţia Rol
U Timişoara 1
2. cercetări arheologice sistematice 1979-1986
Nume Prenume Rol
RĂDULESCU Al.

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.2221, poz.26, 27, 28 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Harta topografică a României, scara 1:25.000 [Referinţă cartografică]
4. Măruia, L.; Micle, D.; Cîntar, A.; Ardelean, M.; Stavilă, A.; Bolcu, L.; Borlea, O., Horak, P.; Timoc, C.; Floca, C.; Vidra, L., ArheoGIS. Baza de date a siturilor arheologice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Timiş. Rezultatele cercetărilor de teren, BioFlux, Cluj-Napoca, 2011 [Publicaţie]
5. Rusu, Adrian Andrei; Sabău, Nicolae; Burnichioiu I., Leb I. V.; Lupescu M. M., Dicţionarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, Cluj-Napoca, 2000, 166-167 [Publicaţie]
6. Ţeicu, Dumitru, Geografia ecleziastică a Banatului medieval, Cluj-Napoca, 2007, 104-105 [Publicaţie]
7. Micle, Dorel; Măruia, Liviu; Cîntar, Adrian; Stavilă, Andrei; Bolcu, Lavinia; Titiroagă, Teodora [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
8. Moroz-Pop, Maria, Contribuţii la repertoriul arheologic al localităţilor din judeţul Timiş din paleolitic şi până în Evul Mediu, Banatica, 7, 1983, 476 [Publicaţie]
9. Pataki, Iosif, Domeniul Hunedoara la începutul secolului al XVI-lea, București, 1973, 337 [Publicaţie]
10. Pesty, Frigyes, Krassó vármegyie története, 2, Budapesta, 1884, 42-44 [Publicaţie]
11. Rădulescu, Alexandru, Cercetări arheologice medievale din Banatul de câmpie; scurt istoric, SIB, 23-24-25, 1999-2001, 64 [Publicaţie]
12. Rădulescu, Alexandru, Cercetările de la Mănăştiur (jud. Timiş), MCA, 1980, 579-587 [Publicaţie]
13. Rădulescu, Alexandru, Mănăştiurul de Bega (jud. Timiş)- date preliminare (secolul XIV-XVII), SIB, 19-20, 1999 (?), 71-78 [Publicaţie]
14. Stoicescu, Nicolae, Bibliografia localităţilor şi monumentelor medievale din Banat, Timișoara, 1973, 101 [Publicaţie]