Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   157745.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   TM-I-s-B-06070
Nume   Situl arheologic de epocă medievală de la Mănăştiur - La Mănăstire
Județ   Timiş
Unitate administrativă   Mănăştiur
Localitate   Mănăştiur
Punct   La Mănăstire
Reper   Situl se află la 0,5 km E de biserica catolică din comună, la 0,7 km NE de biserica ortodoxă şi la 200 m N de versantul drept al Râului Bega.
Reper hidrografic - nume   Bega
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   Câmpie
Utilizare teren   agricultură
Categorie   structură de cult/religioasă
Tip   biserică şi aşezare
Descriere   Situl se află pe o terasă cuprinsă între un meandru al râului Bega şi cursul inferior al pârâului Boroaga. Din punct de vedere morfologic situl este amplasat pe cursul superior al râului Bega, în albia majoră a acestuia, în bazinetul depresionar al Făgetului, fiind dominat la N de înălţimile sudice ale Dealurilor Lipovei, iar la S de cele nordice ale masivului Poiana Ruscă. Terasa pe care se află situl, cuprinsă între râul Bega şi pârâul Boroaga, este una sedimentară, mai înaltă decât terenul din jur, ferită de inundaţii.
Observații   Zona este ocupată de un pâlc de plopi şi vegetaţie sălbăticită (interiorul bisericii) şi terenurile arabile parcelate ale localnicilor din Mănăştiur. Starea de conservare a sitului se află în proces de degradare accelerată datorită lucrărilor agricole moderne şi a activităţii intense a „căutătorilor de comori”.
Stare de conservare   bună / 14.02.2012
Riscuri antropice   Agricultură intensivă: 2 / 14.02.2012
Data ultimei modificări a fişei   20.12.2021
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică fortificată  Epoca medievală timpurie (sec. XIV)    

În urma investigaţiilor arheologice s-a descoperit o basilică cu nava centrală având ziduri de cărămidă (dimensiunile de 22 x 12,7 m), flancată de două nave laterale cu ziduri din piatră. Materialul arheologic atestă edificarea acesteia în secolul al XII-lea. Basilica este înconjurată cu un şanţ de pământ de formă elipsoidală (diametrul de 50 x 30 m şi o lăţime de 15-20 m), încă vizibil în teren. Pe baza datelor arheologice acumulate, dar şi în coroborare cu izvoarele scrise, se pare că aici a funcţionat, pentru o scurtă perioadă de timp (sec. XII-XIII) o abaţie catolică. La mijlocul sec. XIV
mănăstirea, deja abandonată şi ruinată, este transformată în cimitirul comunităţii rurale din
apropiere, care îşi îngroapă morţii atât în exteriorul, cât şi în interiorul acesteia.Undeva, între sec. XV-XVI în jurul fostei basilici catolice, transformate în cimitir, se construieşte un al doilea şanţ de apărare, distinct de primul.

În momentul efectuării cercetărilor arheologice de teren (periegheze), la suprafaţa terenului erau vizibile numeroase fragmente ceramice, cărămizi şi material litic de construcţie. „Investigaţiile” susţinute ale căutătorilor de comori răvăşesc sistematic interiorul bisericii fortificate.

TM-I-m-B-06070.01 
Aşezare deschisă  Epoca medievală dezvoltată (sec. XIV - XVII)       TM-I-m-B-06070.02 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. periegheză 2007

* STAVILĂ Andrei
* BOLCU Lavinia
* TITIROAGĂ Teodora
* MICLE Dorel
* MĂRUIA Liviu
* CÎNTAR Adrian
U Timişoara * *
2. cercetări arheologice sistematice 1979-1986

* RĂDULESCU Al.

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.2221, poz.26, 27, 28 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Harta topografică a României, scara 1:25.000 [Referinţă cartografică]
4. Măruia, L.; Micle, D.; Cîntar, A.; Ardelean, M.; Stavilă, A.; Bolcu, L.; Borlea, O., Horak, P.; Timoc, C.; Floca, C.; Vidra, L., ArheoGIS. Baza de date a siturilor arheologice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Timiş. Rezultatele cercetărilor de teren, BioFlux, Cluj-Napoca, 2011 [Publicaţie]
5. Rusu, Adrian Andrei; Sabău, Nicolae; Burnichioiu I., Leb I. V.; Lupescu M. M., Dicţionarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, Cluj-Napoca, 2000, 166-167 [Publicaţie]
6. Ţeicu, Dumitru, Geografia ecleziastică a Banatului medieval, Cluj-Napoca, 2007, 104-105 [Publicaţie]
7. Micle, Dorel; Măruia, Liviu; Cîntar, Adrian; Stavilă, Andrei; Bolcu, Lavinia; Titiroagă, Teodora [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
8. Moroz-Pop, Maria, Contribuţii la repertoriul arheologic al localităţilor din judeţul Timiş din paleolitic şi până în Evul Mediu, Banatica, 7, 1983, 476 [Publicaţie]
9. Pataki, Iosif, Domeniul Hunedoara la începutul secolului al XVI-lea, București, 1973, 337 [Publicaţie]
10. Pesty, Frigyes, Krassó vármegyie története, 2, Budapesta, 1884, 42-44 [Publicaţie]
11. Rădulescu, Alexandru, Cercetări arheologice medievale din Banatul de câmpie; scurt istoric, SIB, 23-24-25, 1999-2001, 64 [Publicaţie]
12. Rădulescu, Alexandru, Cercetările de la Mănăştiur (jud. Timiş), MCA, 1980, 579-587 [Publicaţie]
13. Rădulescu, Alexandru, Mănăştiurul de Bega (jud. Timiş)- date preliminare (secolul XIV-XVII), SIB, 19-20, 1999 (?), 71-78 [Publicaţie]
14. Stoicescu, Nicolae, Bibliografia localităţilor şi monumentelor medievale din Banat, Timișoara, 1973, 101 [Publicaţie]
 
 
Scroll