Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN161062.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TL-I-s-A-05864
NumeSitul arheologic de la Nufăru - vatra satului
JudețTulcea
Unitate administrativăNufăru
LocalitateNufăru
Punctvatra satului (Bufet)
ReperSitul arheologic este suprapus în totalitate de localitatea Nufăru.
Forma de reliefdeal
Utilizare terenlocuire
Categorielocuire
Tipcetate şi necropolă
DescriereInvestigaţiile arheologice desfăşurate începând din 1978 au pus în evidenţă un important centru de tip urban din secolele X-XIV, constând dintr-o fortificaţie ridicată a fundamentis de către Imperiul bizantin în ultimul sfert al secolului al X-lea, odată cu recucerirea de către acesta a regiunii Dunării de Jos, în vremea împăratului Ioan Tzimiskes, transformată în cursul secolului al XI-lea în aşezare de tip urban cu structuri de locuire şi complexe funerare înregistrate stratigrafic până la mijlocul secolului al XIII-lea. Distrusă probabil în vremea invaziei tătare, aşezarea se reface mai târziu, după cum o sugerează unele materiale ceramice şi numismatice aparţinând veacurilor XIII-XIV.
ObservațiiDatorită suprapunerii în totalitate a sitului arheologic de către aşezarea contemporană, colectivul de cercetare a sitului a reuşit, prin raportarea la cele peste 30 de zone de pe teritoriul satului cercetate în proporţii variabile între 1977 şi 2008, conturarea unei imagini asupra vieţuirii pre- şi protoistorice, antice şi medievale de la Nufăru.
Aşadar, în localitatea Nufăru s-au desfăşurat cercetări programate în punctele: Piatră; Râpă; Căminul cultural/Str. Bisericii; Şcoală/Str. Turnului; Dispensar/Str. Turnului; Bufet/DJ 222 C = Str. Domniţa Maria; DS 96/Str. Cetăţii; DS 67/Str. Portului; Trecere bac/Str. Arheologiei şi cercetări preventive prilejuite de investiţii publice (punctul Bloc şi pe reţeaua stradală, cu ocazia execuţiei lucrărilor investiţiilor Consiliului local Nufăru privind alimentarea cu apă şi canalizarea localităţii) şi pe diverse proprietăţi particulare (Nicolae Drăgan/Str. Bisericii; Ştefan Ene/DJ 222 C; Vasile şi Mircea Lucian Dumitrescu /Str. Arheologiei; Dumitru Ene-Strutinschi/Str. Bisericii; Aurel Halciuc/Str. Ulmului; Valentin Donciu/Str. Ulmului; Mihai Pârvu/Str. Cetăţii; Ioan Butuza/Str. Cetăţii; Enache Şinghi = punctul Trecere bac/Str. Arheologiei; Adrian Petre /Str. Portului; Ilie Rubanschi /Str. Dunării; Teodora Enache/Str. Rapsodiei; Marian Florea/Str. Lacului; Dumitru Ducica/Str. C-tin. Dobrogeanu Gherea; Oana Cristina Popa/Str. Turnului; Spiridon Ene/DJ 222 C; Daniel Paraschiv/DJ 222 C; Radu Alexandru Hanganu/Str. Eternităţii; proprietatea Ministerului Culturii şi Cultelor, Baza arheologică I/Str. Bisericii 91; Adrian Husein/Str. Bisericii 96; Luminiţa Iacob/Str. Turnului; Adrian Bădulescu/Str. Portului; Saşa Ivanov/Str. Portului).
DescoperitorCihodaru Constantin
Data descoperirii1960
Suprafața sitului 24, 1 ha
Stare de conservaremedie / 06.04.2021
Riscuri antropiceDemolare: 3 / 06.04.2021; Afectare parţială: 3 / 06.04.2021; Agricultură intensivă: 3 / 06.04.2021
Regim de proprietatepublic şi privat
Data ultimei modificări a fişei06.04.2021
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
aşezare  Epoca romană (sec. II-IV)   În ceea ce priveşte vestigiile aparţinând epocilor romană şi romano-bizantină , acestea au fost identificate, în măsuri diferite şi în asociere cu situaţii şi materiale arheologice provenind din alte epoci istorice  
Aşezare fortificată  Epoca medievală (sec. X-XIV)   Începând cu secolul al X-lea, când este ridicată a fundamentis cetatea de către Imperiul bizantin sub conducerea împăratului Ioan I Tzimiskes , s-a locuit intens pe toată suprafaţa promontoriului. Epoca bizantină/medievală este documentată prin elemente de fortificaţie, elemente de locuire, situate atât în interiorul aşezării fortificate, cât şi în afara acesteia, precum şi prin complexe funerare.  
Necropolă  Epoca medievală timpurie (sec. XI-XII)     TL-I-m-A-05864.02 
aşezare fortificată  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI)     TL-I-m-A-05864.03 
Locuire  Eneolitic Gumelniţa Prin cercetările arheologice desfăşurate în intravilanul localităţii Nufăru, s-a putut stabili faptul că cele mai vechi urme de locuire cunoscute în acest moment aparţin perioadei eneolitice, fiind documentate pe promontoriul Romula, situat în dreptul bornei kilometrice fluviale 103, aproape de limita estică a satului Nufăru.  
aşezare  Hallstatt   Prezenţe hallstattiene au fost surprinse stratigrafic în punctul Cămin-ul cultural. TL-I-m-A-05864.05 
Locuire  La Tène   Al treilea moment de vieţuire se plasează în cea de-a doua epocă a fierului, fapt înregistrat în punctele Cămin-ul cultural, Bufet şi pe proprietatea Dumitrescu.  
Locuire  La Tène (sec. IV-III a. Chr.) Geto-dacă Materiale ceramice izolate, fără a putea fi atribuite unui nivel sau complex, aparţinând secolelor IV-III a. Chr., au fost recuperate de pe str. Trandafirilor (din zona de sud a aşezării actuale), de pe str. Eternităţii (în apropierea limitei vestice a aşezării bizantine) şi de pe str. Bisericii, mult la sud faţă de zidul de incintă sudic.  
necropolă  La Tène elenistica Pe str. Bisericii a fost reperat un mormânt de incineraţie, aparţinând epocii elenistice, fiind recuperată din pământul galben nisipos o amforă conţinând oase umane calcinate, dintre care a putut fi identificată numai treimea superioară a unui femur drept şi două metatarsiene, fără a se putea face observaţii in situ asupra complexului propriu-zis . Toate acestea sugerează existenţa în sudul aşezării, în orice caz la sud de zidul de incintă bizantin, a unei necropole aparţinând epocii fierului (pe baza materialului ceramic identificat pe străzile Bisericii, Eternităţii şi Independenţei şi a complexului funerar de incineraţie de pe str. Bisericii), corespunzând unei eventuale aşezări din sec. IV-III a. Chr., ale cărei vestigii au fost surprinse în câteva puncte din partea de nord a aşezării contemporane (punctul Bufet, proprietatea Dumitrescu).  
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 1997
Nume Prenume Rol
MĂNĂSTIREANU Sorin 4
MARIN Carmen 3
VIȘAN George 3
STAN Alin 3
GĂMUREAC Emilian 3
ANDONIE Cornel 2
DAMIAN Oana 1
Instituţia Rol
IAB 1
MMN 2
U Bucureşti 3
ICEM Tulcea 4
2. cercetare sistematică 1996
Nume Prenume Rol
GĂMUREAC Emilian 3
ROBU Adrian 3
NIȚĂ Elena 2
ANDONIE Cornel 2
DAMIAN Oana 1
Instituţia Rol
IAB 1
MMN 2
U Bucureşti 3
3. cercetare sistematică 1994
Nume Prenume Rol
OȚA Silviu 5
CĂLANCEA Lăcrămioara 4
DAMIAN Paul 3
ANDONIE Cornel 2
DAMIAN Oana 1
Instituţia Rol
IAB 1
MMN 2
MNIR 3
U Constanţa 4
U Bucureşti 5
4. cercetare sistematică 1978
Nume Prenume Rol
BARASCHI Silvia 1
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie din Bucureşti 1
5. sondaj 1964 În 1964, arheologul Aurelian Petre efectuează o serie de sondaje în curtea şcolii, dar rezultatele lor au rămas, din păcate, nepublicate.
Nume Prenume Rol
PETRE Aurelian
6. periegheză 1960 Constantin Cihodaru este cel care a putut vedea resturile unei fortificaţii cu ziduri de piatră, fragmente ceramice, obiecte şi, mai ales, monedele bizantine adunate în colecţia învăţătorului Strutinschi.
Nume Prenume Rol
CIHODARU Constantin

Bibliografie
1. Lista monumentelor istorice 2004, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, 2271, poz. 286-291 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Damian, Oana, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1996, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1997, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=469&d=Nufaru-Tulcea-Bufet-1996 [Publicaţie]
4. Andonie, Corneliu, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=327 [Publicaţie]
5. Baraschi, Silvia, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campaniile 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=815 [Publicaţie]
6. Damian, Oana, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=43 [Publicaţie]
7. Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=526 [Publicaţie]