Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   60696.05
Nume   Situl arheologic de la Ovidiu - Faleză
Județ   Constanţa
Unitate administrativă   Oraş Ovidiu
Localitate   Ovidiu
Adresa   str. A, nr. 2-70
Punct   Faleză
Reper   Situl a fost identificat pe faleza lacului Siutghiol, între strada Primăverii şi Peninsula Tătărească.
Reper hidrografic - nume   Siutghiol
Reper hidrografic - tip   lac
Utilizare teren   locuire
Categorie   apeduct şi locuire
Tip   apeduct şi aşezare
Descriere   În urma unor sondaje realizate în 1981 şi 1993-1994 de către Gh. Papuc în apropierea fortificaţiei romano-bizantină cu codul de sit 60696.01, s-a descoperit traseul unui apeduct de zidărie care alimenta oraşul Tomis. Terenul este amplasat într-o zonă joasă a câmpiei litorale, acesta constituind de fapt gura văii cunoscute în hărţile topografice mai vechi drept Valea Tomas sau Valea Plantaţia Canara (1956).
Observații   Zona este în plină dezvoltare urbanistică, iar fără o protecţie adecvată, monumentul este în pericol de distrugere. Din cauza reglementărilor neclare din anii trecuţi privind înregistrarea topografică a descoperirilor, nu s-a realizat până acum o înregistrare în sistem de coordonate a acestor secţiuni şi a treseului apeductului.
Descoperitor   Constantin Băjenaru, Cătălin Nopcea
Data descoperirii   2012
Stare de conservare   precară / 20.05.2015
Riscuri naturale   Inundaţii: 5 / 20.05.2015; Exces de apă în sol: 5 / 20.05.2015
Riscuri antropice   Demolare: 5 / 20.05.2015; Afectare parţială: 5 / 20.05.2015; Vandalism: 5 / 20.05.2015
Regim de proprietate   Public şi privat
Proprietar   Primăria Constanţa, S.C. LOGIS PROJECT S.R.L.
Data ultimei modificări a fişei   27.05.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Apeduct  Epoca romană (secolele III-IV) romano-bizantină  

Primul tronson din apeductul de tip canalis structilis care alimenta oraşul antic Tomis porneşte în zona vechii cişmele de la Ovidiu, aproximativ în perimetrul cuprins între str. Primăverii, str. Pescarilor şi malul lacului Sitghiol. Traseul acestuia continua în spaţiul delimitat la Vest de str. Pescarilor ,str. A şi DN2A (în zona viitorului ansamblu rezidenţial “Peninsula Tătărească”) şi la Est de malul lacului Siutghiol. Apeductul urmăreşte un traseu sinuos, în funcţie de curbele de nivel. Lungimea aproximativă a acestui tronson este de 2 km.
Apeductul este construit din piatră şi mortar. Groapa de implantare a acestuia pleacă imediat de sub vegetalul post-antic. Menţionăm aici că pe porţiunea descoperită am reperat urmele unui şanţ recent efectuat (probabil tot în perioada 2008-2012, aproape cert cu scopul de a urmări traseul apeductului din curiozitate). Bolta apeductului apare la -0,90 m faţă de nivelul actual în colţul de N al săpăturii şi la -1,00 m în profilul de SE. Încercarea de a surprinde lăţimea totală a blocajului a fost sortită eşecului, deoarece sondajul efectuat înspre profilul de SE nu a putut fi adâncit mai jos de cota la care pânza freatică face imposibilă cercetarea (circa -1,40 m).

 
Aşezare  Epoca elenistică (secolele IV-III a.Chr.) elenistică  

Complexele identificate în zona extramuran a fortificaţiei romano-bizantine de la Ovidiu aparţin în totalitate perioadei elenistice şi s-au conturat (D = diametrul la conturare), în general, la -1,00 m faţă de nivelul actual de călcare. Ca şi în cazul apeductului, încercarea de a ajunge la baza gropilor a eşuat în majoritatea cazurilor din cauza pânzei freatice, astfel că cercetarea acestora s-a limitat la cota de circa -1,40/-1,50 m sub nivelul actual. S-au săpat 13 complexe dintre care 2 sunt şanţuri iar restul gropi în formă de clopot. Inventarul complexelor constă în un craniu uman, ceramică elenistică, pietre, fragmente de amfore, oase de animale.

 
Aşezare  Epoca romană (secolele II-III) romană  

Cercetările arheologice s-au practicat în zona de vest a fortăreţei, în vederea depistării eventualelor instalaţii defensive, a aşezării civile şi necropolei.
Terenul vizat prezintă încă la suprafaţă, pe o lungime de cca 100 m de-a lungul incintei, urme arheologice constând în pietre mici şi mijlocii dizlocate din ziduri, fragmente de ţigle şi cărămizi. La o distanţă de 30-35 m. de incinte de vest, au fost deschise 10 secţiuni având dimensiunile iniţiale de 6 x 2 m., lărgite ulterior, la nevoie, prin casete, de 8 x 4 m. În secţiunile nr. 2 şi 5, a fost depistat apeductul ce aproviziona fortăreaţa şi alte aşezări învecinte, până la Tomis (datele necesare formează obiectul unei comunicări separate); cea mai interesantă descoperire a fost furnizată de secţiunea nr. 7, unde a apărut un edificiu de formă dreptunghiulară, având dimensiunile interioare 4,20 x 3,80 m., iar cele exterioare 6,10 x 5,10 m. Intrarea era practicată pe latura de sud şi avea lăţimea de 1 m.
Zidurile, care se păstrează pe înălţimea maximă de 1 m., sunt lucrate din pietre mici şi mijlocii, îngrijit aşezate şi lipite între ele cu pământ. Grosimea lor variază între 0,60 şi 0,70 m.; în colţul de S-E a fost descoperită o vatră având dimensiunile 1,25 x 0,70 m., pe care se mai păstrau pietrele destinate susţinerii vaselor. În mijlocul locuinţei, a fost găsit un bloc masiv de piatră (0,80 x 0,40 x 0,21 m.) care servea probabil, pentru susţinerea stâlpului central al acoperişului lucrat probabil în două etape (în interior s-au găsit olane fragmentare).
Materialul arheologic recuperat este format din numeroase fragmente ceramice de amfore de capacitate medie şi mare, de diferite tipuri, precum şi vase fragmentare de uz, (farfurii, castroane, boluri cu margine verticală) unele dintre ele de calitate superioară, probabil piese de import. În stadiul actual al documentării, se crede că edificiul era folosit pentru depozitarea proviziilor (horreum) în secolele II-III p.Chr.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2015

* BĂJENARU Constantin
* NOPCEA Cătălin
2. diagnoză 2012

* BĂJENARU Constantin
* NOPCEA Cătălin
3. cercetare sistematică 1993-1994

* PAPUC Gheorghe
* BUCOVALĂ Mihai
* IONESCU Mihai
4. sondaj 1982

* PAPUC Gheorghe

Bibliografie
1. Papuc, Gheorghe, Despre apeductele Tomisului, Pontica, 15, Muzeul Național de storie și Arheologie Constanța, Constanţa, 1982, 161-173 [Publicaţie]
2. papuc, Gheorghe; Ionescu, Mihai, Noi cercetari privind apeductul de la Ovidiu, jud. Constanta, Pontica, 27, Muzeul Național de storie și Arheologie Constanța, Constanța, 1994, 209-221 [Publicaţie]
3. Papuc, Gheorghe, Tomis - aprovizionarea cu apă potabilă în epoca romană și romană târzie, Pontica, 33-34, Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, Constanţa, 2000-2001, 437-439 [Publicaţie]
4. Papuc, Gheorghe, Tomis I. Aprovizionarea cu apă a cetății Tomis în epoca romană și romană târzie, Ex Ponto, Constanţa, 2005 [Publicaţie]
5. Băjenaru, Constantin; Nopcea, Cătălin, 2015 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
6. Băjenaru, Constantin, Raport de cercetare arheologică preventivă în cadrul proiectului "Ansamblul rezidențial Ovidiu (Lake Residences)", Constanța, 2015 [Raport de cercetare arheologică preventivă]
7. Băjenaru, Constantin, Raport de diagnostic arheologic pentru investiția "Proiectul ansamblul rezidențial Ovidiu", Constanța, 2012 [Raport de diagnostic arheologic]
8. Papuc, Gheorghe; Bucovală, Mihai; Ionescu, Mihai, Fortificaţia romano-bizantină de la Ovidiu, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 1994, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 1994, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=91&d=Ovidiu-Constanta-Fortificatia-romano-bizantina-1994 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
9. Băjenaru, Constantin, Proiect de cercetare arheologică preventivă, 2018 [Document de arhivă]
 
Fotografii sit

Scroll