Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   13178.24
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   AG-II-m-B-13448
Nume   Biserica "Adormirea Maicii Domnului" Mavrodolu din Piteşti
Județ   Argeş
Unitate administrativă   Municipiul Piteşti
Localitate   Piteşti
Adresa   Strada Teiuleanu, nr. 20
Reper   Biserica se află pe terasa înaltă a râului Argeş, în zona centrală a oraşului Piteşti.
Reper hidrografic - nume   Argeş
Reper hidrografic - tip   râu
Categorie   structură de cult
Tip   edificiu religios
Data ultimei modificări a fişei   16.07.2021
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca modernă (1812)    

Actualul lăcaş este ctitoria fostului căminar Iancu Mavrodolu din anul 1818. Catagrafia din anul 1824 arată lăcaşul definitivat în 1818 ca fiind de zid, cu hramul Adormirea Precistii, ridicată de către căminarul Iancu Mavrodolu. În cea de la 1833 biserica a fost consemnată ca fiind tot din zid, sub numele de Maica Precista Noaoă, cu cele două hramuri: Adormirea şi Sfântul Spiridon.

În anul 1848 şi acest lăcaş a căzut pradă marelui incendiu ce a distrus centrul oraşului. A fost reparat radical în anul 1868, de către Nichifor Ivanovici şi Radu Hagi Tudor, când s-a adăugat faţadelor un decor romantic al modenaturii actuale. O altă intervenţie a suferit-o în anul 1891, când i s-a făcut şi pardoseala din mozaic. Între ctitorii mai importanţi, din această perioadă, o amintim aici şi pe Maria Teiuleanu, donatoarea clopotelor. Într-una din anexele lăcaşului şi-a avut începutul Şcoala nr. 3 din Piteşti, înfiinţată în anul 1876 de către preoţii I. Petculescu şi Gh. Popescu, ca şcoală particulară, unde elevii plăteau 3 lei pe lună. În 1880 a fost luată pe seama primăriei iar apoi, cu începere din anul 1883, a fost trecută în bugetul Ministerului Instrucţiunii Publice. În anul 1914 s-a reparat pictura şi catapeteasma. În anul 1928 s-au înlocuit ferestrele de lemn cu cele de fier. Alte reparaţii la această biserică s-au făcut în anul 1946 şi între anii 1955-1957, când s-au dat jos tencuielile interioare, s-a tencuit din nou, s-a pictat în frescă şi s-a introdus încălzirea cu gaze. În anul 1958 s-a izolat igrasia, s-a înlocuit mozaicul cu dale de piatră de Albeşti şi s-a pus o nouă pisanie, lăcaşul sfinţindu-se la 21 decembrie de către Prea Sfinţitul Episcop Iosif Gafton.

 
Biserică  Epoca medievală târzie (1752-1812)    

Pe locul bisericii Adormirea Maicii Domnului cunoscută şi sub denumirile de Precista Nouă sau Mavrodolu a existat un alt lăcaş, mai mic, ctitorit în anul 1752 de către Ene cupeţul. Această biserică a fost dărâmată, deoarece, aşa cum se precizează în pisania actualului lăcaş, devenise neîncăpătoare şi suferise unele distrugeri în urma cutremurelor. Potrivit textului pisaniei, am fi tentaţi să considerăm că cea dintâi biserică a fost de zid, „neavând a suferi de cutremur dacă ar fi fost de lemn”, cum, de altfel, considera Eugenia Greceanu, însă, o însemnare a preotului Mihai Minescu de la 1878, în condica lăcaşului, arată clar: „Această sfântă biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, au fost de lemn, într-un deluşor nebine format; de cine au fost făcută nu se ştie. Iar la anul 1815, a venit aici, un cârmuitor foarte inspirat şi de foc plin pentru casa lui Dumnezeu, cu numele Ioan Mavrodolu. A împrejmuit cu zid acel deluţ precum se vede, şi a ridicat această biserică de zid, cu adăogirea hramului Sf. Spiridon şi foarte frumoasă; c-a avere aşa cât l-au iertat şi (l-au ţinut) puterile. La anul 1818 s-a terminat, când s-au şi sfinţit cu voea şi blagosloveniea Prea Sfinţi‹i›i Sale Episcop al Eparhi‹i›i Argeşi, D. D. Iosif, întâiul episcop al Argeşului”. Ca atare, considerăm că biserica lui Ene cupeţul era ridicată din lemn, pe o temelie din cărămidă, care, foarte probabil, a fost afectată de puternicul seism din anul 1802.

 

Bibliografie
1. Bălan, Constantin, Inscripții medievale și din epoca modernă a României. Județul istoric Argeș (sec. XIV-1848), Editura Academiei Române, București, 1994, 373-376 [Publicaţie]
2. Greceanu, Eugenia, Ansamblul urban medieval Pitești, ediția a II-a, Paralela 45, Pitești, 90-101 [Publicaţie]
3. Ionescu, Vasile, Biserica Mavrodolu-Piteşti, Mitropolia Olteniei, VII, 1955, 75-77 [Publicaţie]
4. Mavrodin, Teodor, Episcopia Argeșului (1793‒1949), Pitești, 2005, 314-315 [Publicaţie]
5. Ungureanu, Octavian, Purtători de făclii elenistice prin Argeşul istoric: Ioan Mavrodolu, un sprijinitor al revoluţiei de la 1821, Argesis. Studii şi Comunicări. Seria Istorie, X, 2001, 541-542 [Publicaţie]
6. Dumitrescu, Ion, 2020 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
 
Fotografii sit

Scroll