Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   13178.01
Nume   Situl arheologic Biserica Sf. Nicolae şi Sf. Pantelimon din Piteşti
Județ   Argeş
Unitate administrativă   Municipiul Piteşti
Localitate   Piteşti
Punct   (Biserica cu ceas)
Reper   Monumentul era amplasat la intersecţia vechilor străzi Şerban Vodă şi Bălaşa Doamna, în vecinătatea estică a actualului hotel Muntenia.
Reper hidrografic - nume   Argeş
Reper hidrografic - tip   râu
Utilizare teren   locuire
Categorie   structură de cult
Tip   edificiu religios
Descriere   Ridicată chiar în inima târgului Piteştilor, la capătul nordic al insulei cuprinsă între străzile Şerban Vodă (la E) şi Domniţa Bălaşa (la V), Biserica cu hramurile Sf. Nicolae şi Sf. Pantelimon, aparţinând comunităţii de târgoveţi, a fost unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură ale oraşului.
Observații   Întreaga zonă cercetată a fost bulversată de intervenţii edilitare recente: reţea electrică, stâlp de iluminat stradal, baza unui panou publicitar de mari dimensiuni, conducte de apă, reţea de canalizare (inclusiv două cămine) etc., toate acestea aducând numeroase prejudicii integrităţii monumentului şi viciind rezultatul cercetării arheologice în privinţa obţinerii unor date esenţiale privind detaliile planimetrice ale celor două biserici, în special în sectorul estic corespunzător altarelor.
Suprafața sitului   aproximativ 200 m2
Stare de conservare   medie / 25.11.2020
Riscuri naturale   Cutremur: 3 / 25.11.2020; Inundaţii: 1 / 25.11.2020; Incendii: 1 / 25.11.2020; Incendii: 4 / 25.11.2020; Insecte: 1 / 25.11.2020; Tornade: 1 / 25.11.2020; Exces de apă în sol: 1 / 25.11.2020; Exces de salinitate în sol: 1 / 25.11.2020; Exces de aciditate în sol: 1 / 25.11.2020
Regim de proprietate   public
Proprietar   Primăria Piteşti
Data ultimei modificări a fişei   16.07.2021
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca medievală târzie (Sec. XVIII-lea) românească  

A fost ridicată în jurul anului 1743 din cărămidă, cu hramurile Sf. Nicolae şi Sf. Pantelimon, posibilă biserică de breaslă. A fost afectată radical de cutremurul din anul 1802.

Cercetările arheologice din anul 2007 au surprins din vechea biserică (biserica I), de la mijlocul secolului al XVIII-lea, de mici dimensiuni (naosul măsura la interior 6,7 x 5,9 m) care avea fundaţia de piatră (care nu depăşea 0,6 m grosime), prinsă cu mortar de slabă calitate, fiind compusă, foarte probabil, numai din naos şi altar.

 
Biserică  Epoca modernă (1812)    

Prima construcţie, avariată de cutremurul din 1802, a fost refăcută şi mult mărită în 1812, pe cheltuiala orăşenilor („mahalagiilor”) şi a altor creştini” sub domnia lui Ioan Gheorghe Caragea şi păstorirea episcopului Iosif. Arsă în urma incendiului din 1848, biserica a fost refăcută şi zugrăvită în 1864, fiind sfinţită din nou la 30 noiembrie 1867. Din anul 1874, în turla clopotniţei aflată deasupra pronaosului, avea să fie instalat un orologiu cu patru cadrane (danie făcută bisericii de Maria şi Ştefan Babic), păstrat în colecţia Muzeului Judeţean Argeş. Din acel moment, lăcaşul a intrat în memoria colectivă a comunităţii drept „Biserica cu Ceas”. Devenea astfel, se pare, singura biserică ortodoxă cu ceas din Muntenia. În anul 1878 la 30 aprilie, aici a fost intonat primul Te Deum al României independente în prezenţa domnului Carol I care, ulterior, în 1884, a dăruit lăcaşului un policandru deosebit. Unele reparaţii şi adăugiri s-au efectuat în anii 1887, 1893, 1897 şi 1921. În anul 1962 lăcaşul a fost demolat pentru a pune în aplicare proiectul de sistematizare a centrului oraşului. Policandrul donat de rege, icoane şi alte obiecte se află în biserica din satul Enculeşti, oraşul Ştefăneşti, în apropiere de Piteşti.
Biserica din anul 1812 (biserica II) era de plan tip navă, de mari dimensiuni (25 m x 9 m), compusă din altar, naos, pronaos şi un pridvor deschis, cu două turle înalte, una pe pronaos, alta pe pridvor, fundaţia, de bună calitate, din cărămidă roşie, fiind surprinsă la adâncimea maximă de 0,7 m şi având grosimea maximă de 1,5 m.

 
Necropolă  epoca medievală târzie - epoca modernă (Sec XVIII-XIX)    

În interiorul bisericii II a fost identificate şi cercetate trei morminte 1-3, datate în secolul XVIII, aparţinând necropolei bisericii I. Alte patru morminte (M4-M7) au apărut pe la sud de biserica II şi alte şapte (M8-M14) la nord de biserica II. Mormintele sunt datate în secolele XVIII-XIX.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2007

Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti CIOFLAN Teodor
CRISTOCEA Spiridon
MĂNDESCU Dragoș
MASCHIO Romeo

Bibliografie
1. Cristocea, Spiridon, Cronica Cercetărilor aheologice din România. Campania 2007, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3946&d=Pitesti-Arges-Biserica-Sf-Nicolae-si-Sf-Pantelimon-Biserica-cu-ceas-2007 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Bălan, Constantin, Inscripții medievale și din epoca modernă a României. Județul istoric Argeș (sec. XIV-1848), Editura Academiei Române, București, 1994, 386 [Publicaţie]
3. Bobancu, Tatiana, Album, 38 [Publicaţie]
4. Greceanu, Eugenia, Ansamblul urban medieval Pitești ediția a II-a, Paralela 45, Pitești, 90-101 [Publicaţie]
5. Mavrodin, Teodor, Episcopia Argeșului (1793‒1949), Pitești, 2005, 315-316 [Publicaţie]
6. Măndescu, Dragoș, Maschio, Romeo, Cioflan, Teodor, Cercetările arheologice de la Biserica Sf. Nicolae și Sf. Pantelimon din Pitești, Argesis, seria Istorie, XVII, 2008, 145-163, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=447-cercetarile-arheologice-de-la-biserica-sf-nicolae-li-sf-pantelimon-din-pitesti--argesis-studii-si-comunicari--xvii-2008 [Publicaţie]
7. Păduraru, Marius, 2020 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
 
Fotografii sit

Scroll