Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN141982.06
NumeLocuirea paleolitică de la Porţ - Sub Pădurea Jidovului (Autostrada Transilvania, sector 3 C, km. 4+800-4+900)
JudețSălaj
Unitate administrativăMarca
LocalitatePorţ
PunctSub Pădurea Jidovului (Autostrada Transilvania, sector 3 C, km. 4+800-4+900)
ReperSitul arheologic de la Porţ "Pădurea Jidovilor" se află în capătul dinspre Suplacu de Barcău a satului Porţ, pe capătul unui versant al dealurilor mărginind defileul Barcăului de la Marca. Spre nord şi est situl este mărginit de o zonă exploatată recent pentru extragerea nisipului (format în contextul prezenţei Mării Pannonice). Spre vest este mărginit de o zona joasă, rest al unei paleovăi, azi complet colmatată, dar vizibilă încă spre sud, în zona împădurită.
Categorielocuire
Tipsit arheologic
DescriereImportanţa cercetării constă şi în faptul că este primul sit paleolitic descoperit în această regiune, ceea ce oferă oportunitatea cunoaşterii acestei epoci într-o zonă care până acum era complet necunoscută din punct de vedere al descoperirilor paleolitice.
DescoperitorGh. Lazarovici, I. C. Băltean
Data descoperirii2003
Data ultimei modificări a fişei25.1.2021
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Locuire  Paleolitic superior   Pise litice estimate la peste 10.000, incluzând deşeurile de cioplire precum şi spărturile simple care pot sau nu fi antropice, dar care au fost recoltate datorită contextului în care au fost găsite. Piesele litice din cuarţit prezintă numeroase caracteristici "musteriene" (de ex., racloarele), dar sunt şi piese specifice mai ales paleoliticului superior (de ex, gratoare pe bot de lamă, şi lamelele). Întreg ansamblul este în asociere cu piese din alte materii prime decât cuarţitul (jasp, silex, obsidian, menilit, gresie silicioasă, etc) printre care deosebim gratoare carenate şi pe bot de lame aurignaciene, lame masive retuşate, lamele, burine. Tipologic, piesele confecţionate din alte materii prime decât cuarţitul prezintă trăsături specifice Aurignacianului.

Pe baza unor piese descoperite în stratul vegetal (ex, vârf microgravette) se poate presupune că a existat şi o locuire sporadică gravettiană sau epi-gravettiană, azi complet distrusă datorită eroziunii şi a lucrărilor agricole. Unele piese, mai ales din obsidian (lamele, mici aşchii), de asemenea din stratul vegetal, ar putea aparţine ori (epi)gravettianului, ori unei prezenţe neolitice sporadice dovedită de prezenţa izolată a unor fragmente ceramice şi a două fusaiole. Este posibil ca materialele (epi)gravettiene şi neolitice să reprezinte materiale erodate şi aduse de apele pluviale din zonele mai înalte din imediata apropiere.
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare preventivă 2012
Nume Prenume Rol
BĂCUEȚ-CRIȘAN Sanda responsabil științific
ASTALOȘ Ciprian membru colectiv
CORDOȘ Elena Cristina membru colectiv
Instituţia Rol
MJIA Zalău 1
MJ Satu Mare 1
APPAT 1

Bibliografie
1. Astaloş, Ciprian, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 201, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5057&d=Port-Marca-Salaj-Sub-Padurea-Jidovului-Autostrada-Transilvania-sector-3-C-km-4+800-4+900-2012 [Publicaţie]
2. Sabin, Luca Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sălaj, Sibiu, 2010, 90 [Publicaţie]