Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN63508.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010CV-I-s-A-13076
NumeComplexul de fortificaţii medievale de la Racoşul de Sus - Pădurea Rica
JudețCovasna
Unitate administrativăOraş Baraolt
LocalitateRacoşul De Sus
PunctPădurea Rica (Cetatea Rika)
ReperSitul este localizat la 4,5 km VNV de sat, lanţul nordic al munţilor Perşinari, dealul Hegyes, între pârâurile Rica şi Nadeş, afluenţi ai pârâului Cormoş care se varsă în Olt la Augustin, jud.Braşov.
Forma de reliefpiemont
Categorielocuire civilă
Tipcetate
DescriereDescoperirea a fost realizată cu ocazia unor săpături de salvare la Cetatea Rika. Complexul de fortificaţii medieval timpurii din pădurea Rica se află la o distanţă de 4,5 km VNV de localitatea Racoşul de Sus, aparţinând de oraşul Baraolt, judeţul Covasna. Construcţiile se află pe un picior de deal al Munţilor Perşani, cuprins între valea pârâului Rica la N şi al pârâului Nadeş la S. Complexul este format din mai multe obiective nelegate între ele. La E, pe pantele estice al vârfului Heghieş se află două valuri de pământ, necercetate până la ora actuală, dintre care cel mai lung, de 250 m, coboară până în apropierea pârâului Nadeş. Pe vârful Heghieş s-a aflat un turn, care a fost demolat în prima jumătate a secolului XIX-lea. La cca. 300 m V de aceste obiective, într-o şa joasă se află un alt turn, iar la 200 m de aceasta coama piemontului este blocată de un nou val, care coboară la rândul său spre valea pârâului Rica.
ObservațiiSitul este dominat de Vârful Hegheş sau Boldi (Hegyes-tető), având înălţimea de 684 m,peste care trece în momentul de faţă limita administrativă.
Acest amănunt a cauzat în literatura de specialitate o serie de confuzii, ruinele de aici fiind menţionate când pe teritoriul satului Racoşul de Sus, când în hotarul comunei Vârghiş. În realitate, împărţirea teritorială de azi este de factură târzie, deoarece în evul mediu şi epoca modernă limita dintre cele două localităţi şi implicit a comitatului Alba (Superioară) şi a Ţinutului Secuiesc trecea mai la sud:în 1783 pe cursul pârâului Nadeş, în 1806 pe cumpăna de ape dintre Olt şi pârâul Nadeş, respectiv în 1864 în versantul stâng al pârâului Nadeş3.
Data ultimei modificări a fişei21.9.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  Epoca medievală timpurie (sec.XII) neprecizată Construcţia din piatră are dimensiunile de 16x10 m. Zidurile groase de 2,4 m au fost realizate din blocuri de piatră brută nefasonată legate cu var nestins. În interiorul şi exteriorul construcţiei pe nivelul de călcare au fost descoperite trei vârfuri de săgeţi, trei fragmente de cuţite, fragmentele unei cîldări de lut şi a mai multe vase-borcan, toate aparţinând sec. XII-lea.  
Drum  Epocă medievală (sec. XII-XV)   Drumul a fost datat pe baza unor fragmente ceramice.  
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 2001
Nume Prenume Rol
BORDI L. responsabil
Instituţia Rol
MNS Sfântu Gheorghe 1
2. cercetare sistematică 2000
Nume Prenume Rol
BORDI Lorand Zs. responsabil
Instituţia Rol
MNS Sfântu Gheorghe 1

Bibliografie
1. Bordi Loránd; Dénes István, Régészeti kutatások a Rika-erdö koraközékori erödrendszerében, ActaSf.Gheorghe, 1, 1998 (1999), p.175-189 [Publicaţie]
2. Bordi Loránd, Racoşul de Sus - Pădurea Rica, 2001 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
3. Bordi Loránd, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, p. 201-202, nr. 162, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1195 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Crişan, Ion Horaţiu; Bartók Botond; Székely Zsolt, Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Sfântu Gheorghe, 1998, 40 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Bordi Loránd, 2003 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
6. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.1001, poz.105 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
7. Bordi Loránd, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1667 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
8. Bordi, Zsigmond Lóránd, Fortificațiile medievale timpurii din Pădurea Rica. Turnul estic, Acta Siculica, 2007, 287-300 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)