Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN158323.08
NumeSitul arheologic de la Recaş - Sit 4
JudețTimiş
Unitate administrativăOraş Recaş
LocalitateRecaş
PunctSit 4
ReperSitul arheologic se află între Km 61+640 - 61+740 ai autostrăzii; la cca. 6 - 8 km nord de calea principală de comunicaţie, valea Begăi-Timiş. Fortificaţia liniară este compusă dintr-un val şi şanţ, pe direcţia aproximativă nord-sud, identificat pe cca. 1,2 km, la nord de oraşul Recaş, între cramele Recaş şi localitate.
Forma de reliefCâmpie
Utilizare terenagricultură
Categorielocuire fortificată
TipAşezare fortificată
DescriereSăpătura de pe situl 4 al trinsonul autostrăzii Timişoara-Lugoj, lot 2 a surprins complexe dintr-o aşezare barbară din secolele II-IV d. Hr., un sistem de fortificaţie liniară cu şanţul spre est şi valul spre vest precum şi intervenţii moderne în sol.
Aşezarea barbară are caracter răsfirat, pe toată suprafaţa cercetată fiind descoperite doar două complexe, la distanţă de 12 m între ele, care făceau parte probabil din aceleaşi gospodărie. Presupunem existenţa unei locuinţe, care însă nu a fost suprins de tronsonul autostrăzii. Din păcate folosirea actuală a terenului ca păşune nu ne permite identificarea la suprafaţă a aşezării. Poziţia aşezării barbare este cu totul neobişnuită, nu se află pe terasă de pârâu chiar este situată la distanţă apreciabilă de un curs de apă. Din punct de vedere al identificării etnice puţinele fragmente ceramice descoperite indică o prezenţă a dacilor liberi sau al popoarelor germanice, în nici un caz nu confirmă o prezenţă sarmatică.
Fortificaţia liniară este orientată pe axa nord-sud, şanţul spre est indică o contrucţie împotriva unor inamici care se apropie din vest. Datarea este îngrăunată de resăparea ei parţială în sec. XVIII şi folosirea probabilă ca canal de dren. Forma şanţului mai vechi unde s-a putut surprinde are analogii la valurile sarmatice din Bazinul Carpatic. Având în vedere acestea putem să presupunem că această linie necunoscută până acum face parte din sistemul de şanţuri şi valuri sarmatice şi este a patra linie, cea mai estică din Banat.
Data descoperirii2014
Suprafața sitului 2.777 m.p.
Stare de conservaremedie / 20.10.2016
Riscuri antropiceAfectare parţială: 3 / 20.10.2016
Regim de proprietatePublică
ProprietarStatul Român
Data ultimei modificări a fişei20.10.2016
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare fortificată  Epoca romană (sec. II-Iv)   aşezare barbară  
Fortificaţie Liniară         
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare preventivă 2014
Nume Prenume Rol
MUSCALU Bogdan 3
GINDELE Robert 2
BOUNEGRU George 1
INEL Constantin 1
LASCU Ilie 1
Instituţia Rol
U Timişoara 3
MNUAI 1
MJSM 2

Bibliografie
1. Doinea Benera, Istoria Banatului în antichitate, Exelsior Art, 2013 [Publicaţie]
2. Mircea Mare, Banatul între secolelele IV-IX, Exelsior Art, 2004 [Publicaţie]
3. George Valentin Bounegru, RAPORT DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ PREVENTIVĂ Autostrada Timişoara-Lugoj, lot 2, Sit 4, km 61+640-61+740 (oraş Recaş, judeţul Timiş), Alba Iulia, 2014 [raport] (sursa fişei de sit)