Informaţii despre SIT |
Localizează pe harta României *
|
Cod RAN | 158092.13 | Nume | Situl arheologic de la Sânmartinu Sârbesc - Grădişte | Județ | Timiş | Unitate administrativă | Peciu Nou | Localitate | Sânmartinu Sârbesc | Punct | Grădişte | Reper | Situl se află la cca. 1,86 km V-SV de biserica sârbească din Sânmatrinu Sârbesc, la cca. 6,5 km NE de biserica catolică din Iohanisfeld şi la cca. 7 km N-NV de biserica catolică din Otelec; la cca. 58 m S de malul sudic al râului Bega Mică (Ţeba). | Forma de relief | Grind | Utilizare teren | agricultură | Categorie | Locuire civilă | Tip | Aşezare deschisă | Descriere | Situl este situat pe un grind înalt şi constă într-o aşezare deschisă. Pe prima ridicare topografică habsburgică zona apare înconjurată la nord, vest şi est de braţe de râu şi marcată ca o fortificaţie dreptunghiulară. Începând cu cea de-a doua ridicare topografică habsburgică zona a fost sistematizată pentru agricultură, râul a fost canalizat, iar la sud de sit a fost creat un drum ce se află pe acelaşi loc şi în prezent (DC 203). Pe cea de-a treia ridicare topografică habsburgică apare pentru prima dată toponimul de Grădişte (Gradište) ce defineşte strict zona restrânsă între braţele de râu, acum îndiguite şi drum. Situl a fost reperat pe baza abundenţei de material arheologic, constând din fragmente ceramice ce aparţin epocii bronzului şi evului mediu. | Observații | Situl este într-o stare de conservare bună, având în prezent destinaţia de teren arabil. Este expus riscului cauzat de agricultura intensivă. Situl a fost identificat în urma unei perigheze efectuate de DJC Timiş, pe baza materialului ceramic observat la suprafaţă. | Data descoperirii | 2019 | Suprafața sitului | 2,21 ha. | Stare de conservare | bună / 29.10.2020 | Riscuri antropice | Afectare parţială: 2 / 29.10.2020 | Regim de proprietate | privată | Data ultimei modificări a fişei | 29.10.2020 |
|
| Descoperiri în cadrul sitului: |
Categorie/ Tip |
Epoca (Datare) |
Cultura/ Faza culturală |
Descriere/ Observații |
Cod LMI |
aşezare
|
Epoca bronzului
|
Cruceni-Belegis
|
Materialul constă în fragmente de ceramică: tipice (buze, toarte, funduri, decoruri cu piaptănul, textilmuster, brâuri alveolate, crestături, incizii în ghirlandă) şi atipice, o fusaiolă, o greutate de lut şi fragmente de chirpici. Cronologic, acestea pot fi încadrate în epoca bronzului, mai exact culturii Cruceni-Belegis şi în evul mediu.
|
|
aşezare
|
Ev mediu
|
|
Materialul constă în fragmente de ceramică: tipice (buze, toarte, funduri, decoruri cu piaptănul, textilmuster, brâuri alveolate, crestături, incizii în ghirlandă) şi atipice, o fusaiolă, o greutate de lut şi fragmente de chirpici. Cronologic, acestea pot fi încadrate în epoca bronzului, mai exact culturii Cruceni-Belegis şi în evul mediu.
|
|
|
|
Cercetare: |
|
Tip cercetare |
An cercetare |
Număr campanie |
Observații |
Colectiv |
Instituţii |
1. |
periegheză |
decembrie 2019 |
|
|
Nume |
Prenume |
Rol |
DIACONESCU |
Dragoș |
2 |
BUNOIU |
Victor |
1 |
|
Instituţia |
Rol |
DJC Timiș |
1 |
Muzeul Național al Banatului |
2 |
|
|
|
Bibliografie |
1. Bertea, Sofia, Timișoara, 2020 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit) |
2. Prima ridicare topografică austriacă (Harta topografică iozefină), 1764 - 1785 [Referinţă cartografică] |
3. A doua ridicare topografică austriacă (Harta topografică a Imperiului Habsburgic), 1807-1869 [Referinţă cartografică] |
4. A treia ridicare topografică austriacă (A treia campanie militară de ridicări topografice a Imperiului Austro-Ungar și a statelor învecinate), 1869-1910 [Referinţă cartografică] |
|
|
|
|