Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României
Cod RAN   171432.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   VL-II-a-A-09904
Nume   Situl Mănăstirii Govora Adormirea Maicii Domnului din Scărişoara
Județ   Vâlcea
Unitate administrativă   Mihăeşti
Localitate   Scărişoara
Reper   cartier Ţigănia, fosta com. Buleta, la confluenţa pâraielor Govora şi Hinţa
Reper hidrografic - nume   Govora, Hinţa
Reper hidrografic - tip   râu
Categorie   construcţie de cult
Tip   biserică
Descriere   Numele mănăstirii vine de la slavonescul "gavariti" - a vorbi, a spune, sau - izvor, murmur de izvor. Aşezământul monahal de la Govora se numară printre cele mai vechi din ţară, fiind ridicat parţial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a aşezat crucea pentru sfinţire a acestui frumos aşezământ rămâne încă tăinuită. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Ţepeş, ca dupa aceea, între anii 1492-1496, să fie refacută de Vlad Călugărul şi Radu cel Mare. Între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face mănăstirii o reparaţie totală în vederea instalării tiparniţei dăruite de mitropolitul Petru Movilă de la Kiev. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în perioada anilor 1710-1711, mănăstirea a fost restaurată şi extinsă. Trapeza i-a fost adăugată în 1775, iar clopotniţa şi clădirile de pe latura stângă, cât şi pe cele de pe latura nordică, i-au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea, cu unele modificări în secolul următor. În interiorul bisericii, pe lângă valoroasa pictură se găseşte o frumoasă catapeteasmă originală, din lemn, sculptată în stil brâncovenesc. Mănăstirea Govora rămâne în istorie ca fiind locul primei tiparituri în limba română - Pravila de la Govora - după tipăriturile din Ardeal ale lui Coresi
Observații   Ca rezultat al schimbărilor prin care a trecut mănăstirea, diferitele elemente ale ansamblului arhitectural au suferit numeroase schimbări. Cercetările arheologică au fost făcute între 1984-1985.
Stare de conservare   precară / 01.02.2011
Riscuri naturale   Alunecări de teren: 4 / 01.02.2011
Riscuri antropice   Vandalism: 3 / 01.02.2011; Furturi: 3 / 01.02.2011
Regim de proprietate   privat
Proprietar   BOR
Data ultimei modificări a fişei   10.12.2014
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca medievală (sec. XIV-XV) neprecizată  

Din biserica de secol XIV-XV din Scărişoara, din cea mai veche etapă de construcţie se mai păstrează doar pivniţa din colţul NE al incintei, şi arcul din interior al intrării. Planul vechii biserici nu poate fi precizat datorită construcţiilor ulterioare ce i s-au suprapus, dar după urmele descoperite pare să fi fost un monument de plan dreptunghiular, a căror lungime trecea de 20 m .
În perioada de construcţie a sec. XV – faza II, au fost ridicate primele ziduri de incintă şi beciul de suprafaţă alăturat celuilalt. Sondajele confirmă de asemeni vechimea părţii inferioare a beciului din partea de nord-est. Etapei de sf. sec. XVI se pot atribui cele mai vechi urme de zidărie descoperite în colţul de sud-est al ansamblului. Bisericii refăcute în acest secol i se mai vad astăzi fundaţiile la sud de actualul lăcaş.
În sec. XVII - faza III, de construcţie au fost refăcute incinta care a fost înălţată, prevăzută cu trei turnuri, modificări ale caselor egumeneşti, vechile beciuri au fost boltite cu incaperi la etaj si un foisor precum şi copr de chilii pe latura vestică. La încep. sec. XVIII – faza IV de constructie se realizează zidul de sprijin şi inaltarea turnului clopotniţă.


VL-II-m-A-09904.01 
Biserică  Epoca medievală târzie (1711)    

Biserica actuală a fost definitivată ca formă la sf. sec. XVIII, când lucrările din această perioadă au adus modiificări şi completări ansamblului monastic, definindu-i caracteristicile pe care le-a păstrat şi azi.


 
Turn clopotniţă  Epoca medievală (sec. XV) neprecizată  

 
VL-II-m-A-09904.02 
Chilie  Epoca medievală (sec. XV - XVIII) neprecizată  

 
VL-II-m-A-09904.03 
Zid de incintă  Epoca medievală (sec. XVI) neprecizată  

Între construcţiile din vremea lui Matei Basarab cercetările arheologice ne permit încadrarea zidului de incintă dinspre sud, în apropierea căruia a fost ridicat cel modern şi prima etapa a construcţiilor de pe latura estică.


VL-II-m-A-09904.04 
Biserică  Epoca medievală târzie (sec. XVIII - XIX)    

Biserica Bolniţă era situată la vest de incintăa dispărut. Biserica a dispărut la sf. sec. XIX din cauza deplasarilor de teren.


 
Morminte  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVII)    

 
 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare de salvare 2002 Staţiunea a mai fost cercetată în 1985, de către Gh. Cantacuzino * LUPU Emil
* MOGLAN Adriana
ABRAL ARTPRODUCT SRL * *
CNMM Iaşi * *

Bibliografie
1. Lupu, Emil, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, p. 274-276, nr. 174, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2084 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p. 2343, poz. 624-628 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Cantacuzino, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campaniile 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=822 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Rizea, Ligia, Monumentele istorice din judeţul Vâlcea. Repertoriu şi Cronologie, Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2007, 118 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Cantacuzino, Gheorghe I., Cercetări arheologice la Mănăstirea Govora, Buletinul Comisunii Monumentelor Istorice, 3, III, 1992, 21-35 [Publicaţie]
6. Chihaia, P., Date noi despre începuturile mănăstirii Govora, SCIA, seria artă plastică, 2, 13, 1966, 247-253 [Publicaţie]
7. Ionescu, Gh. T., Contribuţii la cunoaşterea aşezământului cultural medieval mănăstirea Govora din judeţul Vâlcea, Buridava, 1972, 97-100 [Publicaţie]
 
Fotografii sit