Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN1883.24
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010AB-II-a-A-00355
NumeAsamblul bisericii evanghelice Sfânta Maria de la Sebeş (Muhlbach (germ))
JudețAlba
Unitate administrativăMunicipiul Sebeş
LocalitateSebeş
AdresaPiaţa Primăriei 5
Categoriestructură de cult/religioasă
Tipbiserică
DescriereBiserica evangheliă Sf. Maria este un monument de arhitectură medievală, ridicat între secolele XIII-XIV, ce îmbină două stiluri: romanicul şi goticul. Monumentul, cu o lungime de 59 m şi înălţimi diferite, orientat pe axa E-V, era alcătuit din două părţi diferite şi distincte. Astăzi caracterul bazilical a dispărut, şi clădirea a primit un aspect unitar gotic.
ObservațiiCercetările de restaurare dintre 1960-1964 au fost precedate de săpături arheologice care au stabilit poziţia şi nivelele de călcare ale fundaţiilor şi etapele de construcţie.
Stare de conservarefoarte bună / 04.01.1967
Data ultimei modificări a fişei4.1.2011
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
casă  Epoca medievală (sec. XIII-XVI)      
zid de incintă  Epoca medievală (sec. XIII-XVI)      
biserică evanghelică  Epoca medievală (sec. XIII) neprecizată Biserica veche de piatră cu două faze de construcţie

Biserica veche în prima fază de construcţie, la începutul sec. XIII, a fost o bazilică cu 3 nave, cu absidă în formă de semicerc şi fără careu. Nava centrală (6,8m-l/8,2m-h) comunica prin 5 arcade cu navele laterale boltite. În al 4-lea deceniu al sec. XIII, navele au fost prelungite cu încă 2 arcade, iar în partea de vest s-au ridicat 2 turnuri masive cu plan pătrat accesibile prin scară spirală. Zidurile navei centrale străbătute de ocornişă au fost sparte în sec. XV şi s-au executat goluri cu arce în ogivă. Cele două turnuri de vest, au fost înălţate până la 7 m, când probabil datorită invaziei tătare la 1241, lucrările au fost întrerupte. Ele au fost continuare ulterior, dar diferit arhitectural. Biserica rămasă neterminat în partea de apus, a fost terminată după invazia tătară (1241). În faza II-a de construcţie romanică s-a renunţat la înălţarea turnurilor corespondente celor două colaterale ale basilicii şi s-a construit turnul vestic din continuarea navei centrale. Biserica construită în a doua fază a epocii romanice de după 1241, a avut o tribună de lemn desfiinţată în 1756. Absida corului bazilicii nu s-a păstrat, fiind demolată în secolul XIV; cu ajutorul săpăturilor arheologice s-a stabilit nivelul de călcare în sec. XIII şi s-au găsit elemente ale pardoselilor originare. În această fază sunt adăugate două aripi simetrice navei, ceea ce va face ca exteriroul bisericii din Sebeş să fie asimilat tipului de biserică în formă de cruce, folosit de arhitectura cisterciană la Cârţa şi Bartolomeu. Aripa de nord servea ca sacristie iar ce din sud drept capelă.
AB-II-m-A-00355.01 
Capelă  Epoca medievală (cca 1420) neprecizată   AB-II-m-A-00355.02 
Casă parohială  Epoca medievală (sec. XIV-XVI) neprecizată   AB-II-m-A-00355.03 
Incintă fortificată  Epoca medievală (sec. XIII) neprecizată Biserica romanică a avut o incintă fortificată de formă eliptică, iar săpăturile arheologice efectuate au dus la descoperirea de resturi de fundaţie. După construirea corului gotic incinta a fost lărgită, demolându-se o parte din ziduri, iar noua incintă avea un plan dreptunghiular. Este probabil ca incinta să fi avut turnuri fortificate la cele 4 colţuri, cel din NE a fost transformat în casă parohială în 1623, iar în 1863 a fost demolat definitiv cu toată partea de vest aincintei pentru a se construi şcoala. AB-II-m-A-00355.04 
Cimitir  Epoca medievală (sec. XIII)   Prima biserică a fost zidită în mijlocului unui cimitir deja existent la începutul sec. XIII. Unele dintre mormintele cele mai vechi au fost acoperite sau sunt tăiate de construcţia bisericii. Altele se află extrem de aproape de aceste fundaţii ceea ce denotă faptul că au fost săpate înaintea clădirii bisericii. Săpăturile arheologice efectuate înaintea lucrărilor de restaurare din anii 1960-1964, au demonstrat că ritul de înmormântare nu este autohton ci al coloniştilor saşi. Unul din morminte se află chiar în axul bisericii, în faţa portalului de vest, orientat spre altar, ceea ce aratăcă biserica era deja întrebuinţată, dar ca la data înmormântării partea de vest a bisericii încă nu exista.  
Biserică  Epoca medievală (mijl. sec. XIV)   La mijlocul sec. XIV, se hotărăşte construirea unei noi biserici în locul basilici romanice. Fără a se demola întreaga clădire, s-a construit una de proporţii foarte mari, la unele din ziduri fiind folosite ziduri vechi exterioare. Noul plan al bisericii este de tip hală (prima construcţie de acest fel din Ardea), în stil gotic. Corpul nou construit după tipul de cor al bisericilor hală prezintă 3 nave de înălţime egală. Lungimea creşte de la est la vest, cheile de boltă ale halei reprezentând stilizat stema Ungariei şi blazonul regelui Ludovic I (1342-1382), permite datarea bolţilor în jurul anului 1370 şi a corului înaintea anului 1382. AB-II-m-A-00355.01 
pridvor  Epoca medievală dezvoltată (sf. sec. XIV- sec. XVIII (1789))   La sf. sec. XIV (1387-1399) lucrări la biserică au continuat prin adăugarea pe latura de sud a corului, în locul capelei a unui pridvor gotic, iar în locul sacristiei romanice s-a ridicat o sacristie cu detalii gotice, zidul exterior fiind întărit de 3 contraforturi. Amândouă construcţiile au fost demolate în sec. XVIII.  
sacristie  Epoca modernă (sec. XIX)   Sacristia ridicată în sec. XIX a fost demolată în sec. XX, pe locul ei găsindu-se fundaţiile sacristiei gotice.  

Bibliografie
1. Popa, Cristian Ioan, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3807 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, 47, poz. 553-557 [Ordin MCC]
3. Angelescu, M., Gundisch, G., Klein, A., Krasser, H., Streitfeld, Th., Restaurarea unui monument de arhitectură din epocile romană şi gotică în cadrul ansamblului de monumente feudale de la Sebeş-Alba, Monumente Istorice. Studii şi lucrări de restaurare, DMI, Bucureşti, 1967, 90-119 [Publicaţie]
4. Vătăşianu, V., Istoria artei feudale în ţările române, 1, Bucureşti, 1950 [Publicaţie]