Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României
Cod RAN   171012.03
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   VL-II-m-A-09922
Nume   Ansamblul sitului Schitului medieval Stăneşti Vâlcea de la Stăneşti-Lunca
Județ   Vâlcea
Unitate administrativă   Lungeşti
Localitate   Stăneşti-Lunca
Reper   Într-o vâlcea ce coteşte spre pârâul Mamu
Reper hidrografic - nume   Mamu
Reper hidrografic - tip   pârâu
Categorie   structură de cult/religioasă
Tip   biserică
Descriere   Schitul cu hramul Adormirea Maicii Domnului are două etape de construcţie - prima din secolul XVI(1537) şi cea de-a doua la sf. sec. XVI, început de XVII. Schitul a fost ridicat pe locul vechiului schit din lemn de către Mogoş Banul şi fiul său Mogoş Armaşul, în timpul lui Petru Voievod la 7045 (1537) - aşa cum arată inscripţia în slavonă dintre pronaos şi naos. Numele zugravului care a pictat biserica în stil bizantin este grecul Eratuti Zografos. Tâmpla este de la 1537.
Stare de conservare   medie / 01.01.1996
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 01.01.1996
Regim de proprietate   privat
Proprietar   Parohia Lungeşti
Data ultimei modificări a fişei   15.12.2014
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca medievală dezvoltată (1537, extinsă sec. XVII)    

Biserica din faza I de construcţie (1537) se pare c-ar fi fost ridicată pe locul unui vechi schit de lemn. Biserica din faza II-a de construcţie are adăugat pridvorul de formă dreptunghiulară, aliniat prin cele două galerii laterale la absidele naosului, iar prima datare a acestei faze ar fi la 1588 şi ar avea legătură cu fraţii Buzeşti. Tot atunci se consideră că ar fi fost ridicate chiliile. Adăugarea pridvorului a fost determinată de necesitatea unui spaţiu mai mare, acest lucru ducând la schimbări structurale şi estetice ale bisericii.Din punct de vedere arhitectural, biserica iniţială ridicată la 1537 este încadrată de N. Ghica –Budeşti în “tipul sârbesc din valea Moraviei”. Biserica de plan treflat are un pronaos de tip pătrat, despărţit de naos printr-um perete străpuns de o arcadă, cu naosul lărgit de cele două abside laterale poligonale de exterior şi rotunde pe interior, încununat de cupola turlei, cu altarul dintr-o absidă poligonală pe conturul exterior şi rotundă pe interior ca şi absidele naosului. Pronaosul boltit cilindric avea iniţial două ferestre înguste pe pereţii de sud şi nord. Turla octogonală, avea o bază pătrată.


 
Chilii  Epoca medievală (sf. sec. XVI (1588-1602?))    

 
 
biserică  Epoca contemporană (1938-1942)    

Faza a III-a, cea care a determinat forma actuală a bisericii este de fapt provocată de restaurarea Comisiei M.I. din 1938-1942. Restaurarea a dus la hibridizarea monumentului.


 

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, 2345, poz. 653 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Ghica -Budeşti, N., Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia (veacul al XVII), III, 1933, 7 [Publicaţie]
3. Trăjenescu, I.D., Schitul Stăneşti (Vâlcea), B.C.M.I., IV, 1911, 11-23 [Publicaţie]
4. Ionescu, Cristina, Studiu de caz: Restaurarea schitului Stăneşti-Vâlcea, RMI, 1-2/1995, LXIV, Bucureşti, 1996, 109-121 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)