Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   146272.08
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   SV-II-a-A-05485
Nume   Situl Mănăstirii Zamca (Sf. Oxen) de la Suceava (Sf. Axentie (Sf. Oxen))
Județ   Suceava
Unitate administrativă   Municipiul Suceava
Localitate   Suceava
Adresa   str. Zamca, nr 1
Reper   Situl se află pe un platou, în partea de vest a oraşului.
Forma de relief   deal
Categorie   structură de cult/religioasă
Tip   mănăstire
Descriere   Mănăstirea Sf. Oxen sau Zamca (slv. Cetate) a fost ridicată la 1551, dar este menţionată şi ca reşedinţă episcopală în 1415. Este o mănăstire fortificată fiind compusă din biserică, clopotniţă şi clădirea corpului de gardă împrejmuite cu un zid de incintă din secolul XVII, precum şi o fortificaţie tip Vauban de la 1691, ceea ce justifică denumirea Zamca. Biserica a fost înălţată de bogătaşul Agopşa al cărui mormânt se află în incinta bisericii, iar chiliile făcute în sec. al XIX-lea.
Observații   Renovată în câteva randuri, mănăstirea Zamca este într-o stare precară. Biserica este renovată superficial şi parţial, clopotniţa la fel, doar clădirea corpului de gardă – respectiv episcopatului fiind aproape integral renovată.
Stare de conservare   precară / 01.01.1991
Riscuri naturale   Inundaţii: 4 / 01.01.1991
Regim de proprietate   privat
Proprietar   BOR
Data ultimei modificări a fişei   02.06.2021
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
fortificaţie  Epoca medievală (1691)        
paraclis  Epoca medievală (1606)        
Cimitir  Epocă medievală dezvoltată (sec. XVII)    

Morminte au fost descoperite în partea sudică a bisericii.


 
Zid de incintă  Epocă medievală dezvoltată (sec. XVII)    

Zidul împrejmuitor are grosimea de un metru şi 4m înălţime. Are forma unui trapez cu laturile paralele de 59-66m, respectiv 70-74m.


 
constructie  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVII)    

Clădirea corpului de gardă este posibil să fi servit ca sediu episcopal. La nivelul ei superior se află o capelă cu hramul Sf. Maria, care are un sistem de apărare neobişnuit pentru o mănăstire. Capela alcătuită din gavit şi altar se pare că a fost adăugată ulterior. Edificiul e bogat ornamentat în stil specific armenesc cu motive geometrice, florale, şi scene biblice.


 
paraclis  Epoca medievală (sec. XVII)        
Turn clopotniţă  Epoca medievală dezvoltată (a doua jum. a sec. XVI)    

Clopotniţa a fost înălţată pe 3 niveluri de un credincios pe nume Krikor şi are la parter o intrare în incinta mănăstirii. La primul nivel are o capelă cu hramul Sf. Grigorie Luminătorul, iar la ultimul nivel sunt clopotele.
Turnul are o înălţime de 26 de metri şi avea iniţial o intrare boltită care, ulterior, a fost închisă. Turnul
- clopotniţă este asemănător cu alte turnuri de mănăstire din acea epoca mai ales cu cel de la Manastirea Dragomirna, iar decoraţia lui este mai bogată decât a bisericii mănăstirii.


 
Biserică  Epoca medievală (1551)    

Biserica veche a cărei atestare se găseşte la anul 1551, cu hramul Sf. Oxen, este ridicată de boierul Agopşa. Biserica, de mari dimensiuni are nava de plan dreptunghiular şi compusă din exonartex, gavit şi trei abside. Gavitul este specific arhitecturii medievale armene şi reprezintă o încăpere adosată bisericii pe latura vestică şi destinată întrunirilor religiose ori laice sau înhumării memebrilor caselor princiare. De obicei este rectangulară în plan şi cu acoperişul boltit rezemat pe coloane, iar în centru are un luminator. Poate fi asimilat ca poziţie cu pronaosul din bisericile ortodoxe. Cele două intrari sunt situate pe peretele nordic al gavitului şi respectiv pe peretele vestic al exonartexului. Altarul se află în absida principală, estică, celelalte două fiind mai mici.

Mormântul bogătaşului Agopşa se află în mijlocul navei şi datează din a doua jumătate a sec. XVI (1551-1600).


 
mormânt  Epocă medievală (a doua jum. a sec. XVI)     Mormântul bogătaşului Agopşa se află în mijlocul navei  
fortificaţie  Epoca medievală (sec.al XVII-lea)    

Complexul medieval Zamca a fost construit în anul 1606 de armenii refugiaţi în Moldova încă din secolul al XIV-lea. Acesta are formă de patrulater neregulat (trapezoidal), întărit cu contraforturi interioare şi exterioare şi fără turnuri de apărare.


 
Val de pământ  Epoca medievală    

Polonezii sunt cei care au ridicat valul de pământ ce înconjoară mănăstirea pe laturile de nord est şi sud. Între valul de pământ şi zid se află un şant.


 

Bibliografie
1. Selian, Sergiu, Bisericile armeneşti din România, Buletinul Comisunii Monumentelor Istorice, 4, II, Bucureşti, 1991, 16-24 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Ambrozie, Tiberiu, Obiective turistice religioase armenești din municipiul Suceava [Publicaţie]