Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN155252.26
NumeSitul arheologic de la Timişoara - Palanca Mică
JudețTimiş
Unitate administrativăMunicipiul Timişoara
LocalitateTimişoara
PunctPalanca Mică (Insulă, Română)
ReperGeoreferenţierea Hărţii lui Perrette (1716) indică faptul că "Situl arheologic Palanca Mică" este situat la sud de Castelul Huniade (sediul Muzeului Banatului), întinzându-se până la râul Bega. Colţul nord-vestic al suburbiei Palanca Mică ar corespunde cu partea de est a Pieţei Victoriei (Piaţa Operei), limita vestică a sitului fiind marcată de Bulevardul Regele Ferdinand. Limita sudică a sitului este reprezentată de râul Bega. Din zona actualului restaurant Grădina Bănăţeană începe limita estică a sitului arheologic care trece pe sub terenul de tenis Municipal Sports Park, îndreptându-se spre nord, pe ductul străzii Patriarh Miron Cristea, până la intersecţia cu Bulevardul Mihai Eminescu. Limita nordică a perimetrului sitului este reprezentată de ductul Bulevardului Mihai Eminescu. Conform Hărţii Perrette, între Castelul Huniade şi limita de nord a suburbiei Palanca Mică s-ar afla o structură unghiulară reprezentând o platformă de artilerie care proteja fortificaţia castelului. Aceasta s-ar localiza pe planul actual al oraşului aproximativ la intersecţia străzilor Nicolaus Lenau, Bulevardul Mihai Eminescu, str. 20 Decembrie 1989. O structură asemănătoare figurează pe harta căpitanului Perrette şi la sud de cartierul Palanca Mică, în zona restaurantului Grădina Bănăţeană. Această structură este Noul Ravelin, construit de austrieci, imediat după cucerirea cetăţii Timişoara în 1716. Vârful acestei fortificaţii depăşeşte malul sudic al Begăi, continuându-se până sub clădirile din imediata apropiere a râului.
Utilizare terenlocuire
CategorieLocuire civilă, Descoperire funerară
TipAşezare urbană fortificată, Necropolă de înhumaţie
DescriereÎn perioada ocupaţiei otomane a cetăţii Timişoara (1552-1716), Palanca Mică sau Insula forma o parte a aşezării civile situate în exteriorul cetăţii. Se afla la sud de Castelul Huniade (sediul Muzeului Banatului), pe un mic promontoriu mai ridicat faţă de terenul din jur inundabil, înconjurată de un braţ al Timişului Mic. Insula este menţionată şi cu ocazia asediului din 1552 când Kara Ahmed paşa şi-a poziţionat aici piesele de artilerie, folosind-o la asediul cetăţii. Conform hărţii Perrette, în Palanca Mică se aflau, spre deosebire de Palanca Mare, parcele relativ ordonate, case din lemn cu grădini mari, prăvălii, o reţea stradală cu trasee neregulate, Poarta Belgradului. Totodată, în centrul Palăncii Mici este menţionată geamia denumită Ifar Paşa sau, conform hărţii lui Henrik Ottendorf - Silihdarmetschit (Moscheea Silihdarului - titlu acordat marilor viziri). Pe baza cercetărilor arheologice preventive din anul 2013-2014 din Centrul istoric al municipiului Timişoara, se poate presupune că geamia aronda cu siguranţă şi un cimitir de înhumaţie. Atât pe Harta Perrette cât şi pe schiţa lui Radogna figurează în partea de nord a Insulei, în apropierea castelului, un alt lăcaş de cult musulman - Geamia Castelului sau Geamia Padişahului.
ObservațiiÎn momentul de faţă, în perimetrul sitului arheologic sunt construite mai multe clădiri: Primăria Municipiului Timişoara, clădirea BancPost, Filarmonica Banatul, Grădina de Vară, Liceul de Arte Plastice, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, Facultatea de Hidrotehnică, restaurant Grădina Bănăţeană, clădiri private (Piaţa Victoriei Nr. 7, Cinema Timiş). Potenţiale cercetări arheologice preventive demarate ca urmare a unor lucrări investiţionale în perimetrul sitului vor putea fi efectuate în spaţiile rămase neafectate de lucrările edilitare moderne: Parcul Justiţiei (cuprinde cea mai mare parte a sitului arheologic); zona situată la vest, est şi sud de Filarmonica Banatul; zona Municipal Sports Park; zona de vest şi est a clădirii Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş (în măsura în care situl a rămas neafectat de cosntruirea în sec. XVIII a cetăţii bastionare de tip Pagan); curtea interioară a Primăriei municipiului Timişoara; spaţiul dintre BancPost, Cinema Timiş şi clădirea din Piaţa Victoriei nr. 7; arterele de circulaţie din acest perimetru: strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul Regele Ferdinand, Bulevardul C.D. Loga, strada George Enescu, Splaiul Spiru Haret, Bulevardul Mihai Eminescu.
DescoperitorRobert Gindele
Data descoperirii2015
Suprafața sitului 6,6 ha
Stare de conservaremedie / 28.01.2016
Riscuri antropiceAfectare parţială: 3 / 28.01.2016
Regim de proprietateProprietate publică a statului
Data ultimei modificări a fişei28.1.2016
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca medievală (sec. XVI-XVIII)      
Necropolă  Epoca medievală (sec. XVI-XVIII)   În octombrie 2015, odată cu modernizarea Parcului Justiţiei Timişoara, proiect finanţat din Programul Operaţional Regional 2007-2013, a fost efectuat şi un diagnostic arheologic al cărui scop a fost determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor din acest perimetru. Diagnosticul arheologic efectuat în Parcul Justiţiei a evidenţiat o locuire cu mai multe faze din epoca otomană. Astfel, caseta de diagnostic, deschisa pe conturarea unui complex sub straturile de arsura/nisip galben a confirmat existenţa probabila a trei faze de evoluţie a suburbiei Palanca Mica:
Faza I. Şanţ (de fundaţie?) conturat la adâncimea de 170 cm, fiind orientat est-vest.
Faza II. Construcţie cu acoperiş susţinut de stâlpi de lemn, pereţi de chirpic, acoperiş de olane, cu posibila instalaţie de foc (soba?), conturat la 142 cm sub un strat chirpic, având aceeaşi orientare ca şanţul din faza I.
Faza III. Talpa de lemn şi o groapa de stâlp al unei contrucţii, suprinse la nivelul stratului de nisip galben, compact, având o alta orientare (nord-sud) decât contrucţiile din fazele anterioare, cea ce poate indica schimbarea tramei stradale.
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. diagnoză 2015
Nume Prenume Rol
GINDELE Robert 1
Instituţia Rol
Muzeul Judeșean Satu Mare 1

Bibliografie
1. Bunoiu, Victor [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
2. Gindele, Robert, Raport de diagnostic arheologic Timișoara-Parcul Justiției 2015, Satu Mare, 2015 [Raport de diagnostic arheologic]
3. Munteanu, Ioan, Timișoara - monografie, Mirton, Timișoara, 2002, 49 [Publicaţie]
4. Hațegan, Ioan; Negrescu, Marlen, Timișoara în anul 1663, după descrierea lui Henrik Ottendorf, BHAUT, V, Timișoara, 2002, 146 [Publicaţie]
5. Feneșan, Cristina, Cultura otomană a vilayetului Timișoara (1552-1716), Editura de Vest, Timișoara, 2004, 75, 105, 153, 166-167 [Publicaţie]
6. Ottendorf, Henrik, De la Viena la Timișoara - 1663, Bibliotheca Banatica, Banatul, Timișoara, 2006, 14-16 [Fişă de sit]
7. Opriș, Mihai, Timișoara - monografie urbanistică (vol I), Brumar, Timișoara, 2007, 27 [Publicaţie]
8. Hațegan, Ioan, Timișoara în evul mediu, Banatul, Timișoara, 2008, 107-108 [Publicaţie]
9. Feneșan, Cristina, Vilayetul Timișoara (1552-1716), Ariegarda, Timișoara, 2014 [Publicaţie]