Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN155252.30
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TM-II-s-A-06095
NumeSitul arheologic de la Timişoara - Strada Sergent Constantin Muşat
JudețTimiş
Unitate administrativăMunicipiul Timişoara
LocalitateTimişoara
PunctStrada Sergent Constantin Muşat
ReperSiul a fost identificat pe strada Sergent Constantin Muşat, care leagă colţul de NV al Pieţei Unirii de Piaţa Mărăşti. Se află pe latura nordică a cartierului Cetate.
Utilizare terenlocuire
Categoriecetate; locuire
Tipaşezare fortificată
DescriereStrada, orientată aprox. N-S, are o lungime de 58 m şi o lăţime de 12 m. Geo-referenţierile hărţii căpitanului inginer-şef F. Perette (şi ale copiilor mai târzii acestei hărţi), au indicat, în mod clar, prezenţa celui de-al doilea rând de fortificaţii care a protejat zidul de incintă a cetăţii Timişoara, în momentul capitulării garnizoanei turceşti în faţa trupelor prinţului Eugeniu de Savoya (1716).
ObservațiiObiectivul Piaţa Unirii şi strada Sergent Constantin Muşat se înscriu în perimetrul sitului urban Cartierul "Cetatea Timişoara", sit arheologic şi ansamblu de monumente istorice care figurează pe Lista Monumentelor Istorice Timiş 2010, la poziţia 60 (LMI TM-II-s-A-06095).
Data descoperirii2015
Data ultimei modificări a fişei16.4.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Fortificaţie  Epoca medievală târzie (secolul al XVIII-lea)   Şanţul liniei exterioare de fortificaţie a cetăţii şi palisada aferentă datează de la începutul secolului al XVIII-lea.  
Aşezare fortificată  Epoca medievală târzie (secolul al XVIII-lea)   Primele amenajări au fost efectuate în arealul ocupat acum de Piaţa Unirii, constituindu-se în amenajarea, de către austrieci, a unui prim nivel de călcare în perioada imediat următoare anului 1716.  
Aşezare fortificată  Epoca medievală târzie (secolul al XVII-lea)   Aşezarea datează din momentul amenajării şi cel al folosirii liniei exterioare de fortificaţie a cetăţii turceşti a Timişoarei.  
Descoperire funerară  Epocă medievală dezvoltată (prima jumătate a secolului al XVIII-lea)   A fost descoperit un schelet uman, depus în decubit dorsal, sesizat la adâncimea de 0,70 m faţă de nivelul de conturare. Orientarea este E-V cu capul spre V, privirea spre E. La picioarele acestuia au fost găsite cuie şi colţare din fier, detaliu ce ar putea sugera faptul că defunctul a fost depus într-un cosciug. Toate aceste date coroborate permit afirmaţia conform căreia avem de-a face cu mormântul unui creştin. În partea superioară a corpului (cap, umeri), scheletul a fost distrus de săparea şanţului canalizării Vidrighin (pentru cercetarea acestui aspect a fost practicată Caseta 1 cu dimensiunile de 1,45x0,75 m). În profilul vestic al secţiunii nu s-a observat însă nici o groapă, în care acesta să fi fost depus. Scheletul uman este depus practic pe partea superioară a nivelului 6, fiind suprapus în mod direct de nivelul 2, nivel ce şi distruge, cel mai probabil, groapa mormântului. Câtă vreme nivelul 2 este nivelul aferent amenajărilor pietonale de tip C.5, amenajări relaţionate cu începuturile construcţiilor din viitoarea Piaţă a Unirii şi datate în a doua jumătatea a sec. al XVIII-lea, putem afirma că acest moment este un terminus ante quem pentru această înmormântare. Dacă acceptăm că nivelul 6 corespunde momentului asediilor Timişoarei de la sfârşitul sec. al XVII-lea - începutul sec. al XVIII-lea (nivel "tăiat" de amenajarea liniei exterioare de fortificaţie a cetăţii turceşti), atunci ne putem permite să fixăm cronologic această înmormântare în prima jumătate a sec. al XVIII-lea, dar nu mai târziu de amenajarea nivelului 2.  
Fortificaţie  Epoca medievală (prima jumătate a secolului al XVIII-lea) otomană Linia de fortificaţie este compusă din şanţ de apărare şi palisadă, confirmând izvoarele istorice conform cărora sistemul este construit pe acest tipic. Singura diferenţă este faptul că distanţa dintre escarpa şanţului şi linia palisadei este mult mai mică în zona cercetată de noi comparativ cu planurile efectuate de inginerii austrieci.
Tehnica de săpare a şanţului de fundaţie şi a gropilor de stâlp (plasate pe baterii de fundare formate din ţăruşi bătuţi în pământ) sunt identice cu cele identificate pe latura de est a Pieţei Unirii, zonă în care au fost cercetate substrucţiile unora dintre clădirile vizibile pe planul Perrette, între cele două linii de fortificaţie (vezi Raport cercetare arheologică preventivă Timişoara-Piaţa Unirii şi Fig. 8 şi 23 din Opriş 2007).
 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare preventivă 2015
Nume Prenume Rol
LEONTI Iulian 4
BRÂNDUȘAN Lavinia 3
CREȚESCU Amina 3
GIORGI Raluca 3
HARNISCHFEGER Christine 3
TINCU Sorin 2
SZENTMIKLOSI Alexandru 1
GEORGESCU Andrei 1
DIACONU Dragoș 1
Instituţia Rol
Muzeul Banatului 1
Muzeul de Arheologie, Istorie și Etnografie 2
UVT 3
U Iași 4

Bibliografie
1. Diaconescu, Dragoș, mun. Timişoara, jud. Timiş, Punct: Strada Sergent Constantin Muşat, CCA, 2015, Institutul Național al Patrimoniu, București, 2016, 208-210, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5576&d=Timisoara-Str-Strada-Sergent-Constantin-Musat-2015 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Opriş M, Timişoara. Monografie urbanistică. Descoperiri recente care au impus corectarea istoriei urbanisitice a Timişoarei, I, Brumar, Timișoara, 2007 [Publicaţie]
3. Diaconescu, Dragoș, Plan de cercetare arheologică preventivă a obiectivului Timişoara - Strada Sergent Constantin Muşat, 2015 [Document de arhivă]