| Informaţii despre SIT |
Localizează pe harta României *
|
| Cod RAN | 2103.01 | | Nume | Burgus-ul de la Trâmpoiele - Grohaş | | Județ | Alba | | Unitate administrativă | Oraş Zlatna | | Localitate | Trâmpoiele | | Adresa | extravilan, FN | | Punct | Grohaş | | Reper | Fortificaţia romană se află pe o şa de lângă Vârful Grohaş, în limita de vest a teritoriului satului Trâmpoiele. Vârful cu o altitudine de peste 1100 m este poziţionat în Munţii Metaliferi şi face parte dintr-o serie de vârfuri înalte care delimitează spre vest bazinul Ampoiului. | | Categorie | fortificaţie | | Tip | burgus | | Data descoperirii | 2017 | | Suprafața sitului | 1200 mp | | Stare de conservare | precară / 23.01.2018 | | Riscuri naturale | Animale: 2 / 23.01.2018 | | Riscuri antropice | Afectare parţială: 2 / 23.01.2018; Furturi: 4 / 23.01.2018 | | Regim de proprietate | proprietate privată | | Data ultimei modificări a fişei | 27.3.2020 |
|
| | | Descoperiri în cadrul sitului: |
| Categorie/ Tip |
Epoca (Datare) |
Cultura/ Faza culturală |
Descriere/ Observații |
Cod LMI |
|
Locuire
|
Preistorie
|
Neprecizat
|
Alături de materialele din epoca romană, în secţiunea de sondaj au fost descoperite în poziţie secundară mai multe piese litice confecţionate din silex, care sugerează prezenţa unui sit preistoric în apropiere.
|
|
|
Burgus
|
Epoca romană
|
|
Fortificaţia de formă rectangulară, cu laturile de 33-34 m, orientată NV-SE, constă dintr-un val amenajat cu piatră şi pământ şi un şanţ săpat în exterior. Faţă de nivelul de călcare din interior, valul are o înălţime de 1 m. Calculând şi platforma din pietre aşezate pe două asize de la baza valului, acesta are o înălţime păstrată de 1,30 m. În exterior, până la adâncimea maximă a şanţului, a fost înregistrată o diferenţă de nivel faţă de coama valului de 2,95 m. Platforma de la bază şi mai multe pietre aşezate pe cant sunt argumentele că valul avea o lăţime iniţială de 5,40 m. Numeroasele pietre colmatate împreună cu stratul lutos de culoare galbenă sunt dovezi că valul avea o înălţime cu mult mai mare. Forma şanţului în secţiune este albiată (de forma literei "U"). Deschiderea şanţului, calculat de la marginea exterioară a valului, este de 4,70 m. Calculat de la baza valului, şanţul are o adâncime de 1,70 m. Faţă de nivelul de călcare din exterior nu prezintă o diferenţă foarte mare: 0,70 m. Umplutura şanţului constă dintr-un strat lutos, de culoare galbenă, similar stratului înregistrat în interiorul valului.
Inventarul este sărăcăcios şi constă doar din obiecte de fier (o lamă de cuţit, cuie şi numeroase ţinte care provin de la sandale) şi fragmente ceramice (oale, cupe, ulcioare etc.).
|
|
|
| |
| Cercetare: |
| |
Tip cercetare |
An cercetare |
Număr campanie |
Observații |
Colectiv |
Instituţii |
| 1. |
diagnoză |
2017 |
|
|
| Nume |
Prenume |
Rol |
| ȘUTEU |
Călin |
2 |
| BĂLAN |
Gabriel |
1 |
| BURLACU-TIMOFTE |
Raluca |
1 |
| TIMOFAN |
Anca |
1 |
| BUCURENCIU |
Cornel |
|
| TODERAȘ |
Meda |
|
|
| Instituţia |
Rol |
| Muzeul Național al Unirii Alba Iulia |
1 |
| SC Gigapixel Art SRL |
2 |
|
|
|
Bibliografie |
| 1. Moga, V.; Mesaroș V., Cercetările arheologice de la Abrud (jud. Alba), Apulum, 18, Alba Iulia, 1980, 141-149, https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=59 [Publicaţie] |
| 2. Wollmann, V., Mineritul metalifer, extragerea sării și carierele de piatră din Dacia romană/Der Erzbergbau, die Salzgewinnung und die Steinbrüche im Römischen Dakien, Bibliotheca Mvsei Napocensis/Veröffentlichungen aus dem Deutschen Bergbau-Museum Bochum 63, XIII, Cluj Napoca, 1996 [Publicaţie] |
| 3. Bălan, Gabriel, Trâmpoiele - Grohaș, Alba Iulia, 2017 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit) |
| 4. Bălan, Gabriel, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2017, Institul Național al Patrimoniului, 2018, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5895&d=Trampoaiele-Zlatna-Alba-Grohas-2017 [Publicaţie] |
| |
|
|
|
